Home » D:News » O nouă descoperire a cercetătorilor arată că sunt şanse tot mai mici să fim singuri în Univers!

O nouă descoperire a cercetătorilor arată că sunt şanse tot mai mici să fim singuri în Univers!

Publicat: 11.09.2012
Noi modelări computerizate arată că numărul planetelor care ar putea găzdui viaţă este mult mai mare decât se credea până acum.

Oamenii de ştiinţă au conceput aceste modele pentru a putea identifica planetele capabile să găzduiască viaţă situate ce se găsesc în sistemele solare îndepărtate. Până acum, estimările se bazau pe probabilitatea ca aceste planete să prezinte apă pe suprafaţa lor.

Noul model permite oamenilor de ştiinţă să identifice şi planetele care conţin apă în subteran, această substanţă esenţială pentru viaţă fiind menţinută în stare lichidă de căldura planetei.

Cercetarea a fost prezentată cu ocazia British Science Festival, eveniment organizat în Aberdeen.

Planetele care se situează prea aproape de steaua în jurul căreia orbitează îşi pierd apa de suprafaţă prin evaporare, iar cele aflate la o distanţă prea mare nu prezintă apă în stare lichidă, ci doar sub formă de gheaţă. De aceea, până acum se credea că o planetă trebuie să se găsească la o distanţă ideală de soare – în aşa-numita zonă locuibilă sau zonă Goldilocks – pentru a putea găzdui viaţă.

Acum, cercetătorii au ajuns la concluzia că teoria Goldilocks este prea simplistă.

„Până acum, oamenii au spus că dacă o planetă se găseşte în zona Goldilocks, unde nu este nici prea cald, nici prea frig, atunci poate găzdui apă pe suprafaţa sa, fiind astfel o planetă pe care ar putea exista forme de viaţă”, explică Sean McMahon de la Universitatea Aberdeen.

Oamenii de ştiinţă spun că o planetă poate avea două surse de căldură – cea provenită de la steaua sa şi cea generată în interiorul planetei. Spre exemplu, cu cât coborâm mai jos prin crusta Pământului, cu atât temperatura este mai mare. Aşadar, chiar şi când suprafaţa unei planete este îngheţată, în subteran poate exista apă în formă lichidă.

„Există un habitat extraordinar pentru microorganisme ce se extinde la kilometri sub suprafaţa Terrei, iar anumiţi oameni de ştiinţă chiar cred că această biosferă a adâncurilor conţine majoritatea formelor de viaţă de pe Terra”, explică profesorul John Parnell de la Universitatea Aberdeen.

De aceea, echipa de cercetători de la Universitatea Aberdeen lucrează la conceperea unor modele care să permită identificarea planetelor îndepărtate ce ar putea găzdui în subteran astfel de rezervoare de apă lichidă în care ar putea trăi forme extraterestre de viaţă.

„Dacă luăm în calcul această posibilitate a biosferelor din subteran, teoria conform căreia viaţa ar putea exista doar în zona Goldilocks nu mai este valabilă”, spune McMahon. Chiar şi în cazul în care o planetă este prea departe de steaua sa pentru a avea apă în formă lichidă pe suprafaţa sa, apa din subteran ar putea rămâne în formă lichidă în cazul în care căldura generată în interiorul planetei este suficient de puternică. Această apă ar putea găzdui la rândul său viaţă.

„De aceea, credem că numărul planetelor care ar putea găzdui forme extraterestre de viaţă este mult mai mare decât se estimează în acest moment”, concluzionează McMahon.

Sursa: BBC News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem