Home » D:News » Misterul şerpilor zburători: au descifrat oamenii de ştiinţă secretul acestor vieţuitoare? (VIDEO)

Misterul şerpilor zburători: au descifrat oamenii de ştiinţă secretul acestor vieţuitoare? (VIDEO)

Misterul şerpilor zburători: au descifrat oamenii de ştiinţă secretul acestor vieţuitoare? (VIDEO)
Publicat: 31.01.2014
În pădurile tropicale ale Asiei trăiesc câteva specii de şerpi capabile de un comportament uimitor: planează prin aer, pe distanţe de zeci de metri, trecând astfel de la un copac la altul „în zbor”. Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă cum pot acest animale cu corpul subţire şi cilindric să realizeze asemenea performanţe aerodinamice.

Dr. Jake Socha, de la Virginia Tech Wake Forest University, SUA, care a condus mai multe studii ale acestor vieţuitoare, spune că şerpii arată „de parcă ar înota” prin aer: îşi unduiesc corpul în forma literei S şi, în acelaşi timp, planează, putând astfel să străbată până la 100 de metri prin aer, aruncându-se din copaci înalţi.

„Îşi transformă întreg corpul într-o suprafaţă aerodinamică”, spune dr. Socha.  Pentru a face acest lucru, şerpii îşi depărtează unul de altul cele două rânduri de coaste şi îşi aplatizează astfel corpul. În secţiune transversală, corpul lor nu mai arată circular, ci de forma unei jumătăţi de cerc. 

Cu ajutorul unei imprimante 3-D, cercetătorii au fabricat o bară cu acelaşi profil ca şi corpul şarpelui în timp ce planează şi au plasat-o într-un  bazin cu apă curgătoare. Deşi apa este mult mai densă decât aerul, experimentul a recreat totuşi efectul curgerii unui fluid peste suprafaţa corpului şarpelui. Cercetătorii au constatat cu surprindere că, la aproape orice unghi de înclinare, această neobişnuită formă a corpului putea genera suficientă forţă ascensională pentru a menţine şarpele în aer.

Rezultatele experimetului au fost publicate în The Journal of Experimental Biology, dar, cred cercetătorii, ele explică doar parţial performanţele aerodinamice ale şerpilor zburători. Estimând raportul dintre forţa ascensională şi rezistenţa la înaintare pentru corpul şarpelui, animalul se descurcă mai bine decât ar indica rezultatele experimentului realizat de cercetători. Acest fapt sugerează, spun autorii studiului, că există, în afară de schimbarea formei corpului în secţiune, şi alte mecanisme prin care aceste vieţuitoare reuşesc să îşi îmbunătăţească parametrii aerodinamici în cursul planării.

În zbor, corpul şarpelui are o mişcare ondulatorie, în timp ce capul păstrează o poziţie stabilă, sugerând faptul că animalul controlează astfel direcţia zborului.

Şerpii zburători din genul Chrysopelea trăiesc în sud-estul Asiei; au fost descrise până în prezent 5 specii ale acestui gen. Sunt puţin veninoşi, trăiesc în arbori şi se hrănesc în special cu păsări şi lilieci. 

Datorită abilităţii lor de a plana în ciuda un corp ce pare prea puţin capabil de aşa ceva, au devenit obiectul interesului din partea Departamentului Apărării din SUA; studiind aerodinamica zborului acestor vieţuitoare, oamenii de ştiinţă speră să poată proiecta roboţi capabili să se deplaseze prin aer în acelaşi mod.

Sursa: Mail Online Credit foto: Jake Socha

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu