O comoară culturală din România este una din cele „Şapte Minuni ale Europei ce riscă să dispară” (FOTO/VIDEO)

Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Rusia şi Serbia.

Lista constituie un instrument important în ceea ce priveşte promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care finanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

• Ce mâncăm și ce nu mâncăm în timpul sarcinii? Sfaturi esențiale pentru viitori părinți!
• De ce în unele zile suntem mai productivi iar în altele nu?

Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra este o platformă reprezentativă care reuneşte 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

Anul acesta, pe lista obiectivelor culturale aflate în pericol se mai află Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho şi Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul „social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, şi sinagoga din Subotica (Serbia).

Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din 11 obiective, selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură şi finanţe. Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi de instituţii publice din toată Europa.

Programul „The 7 Most Endangered” a fost lansat în ianuarie 2013 de Fundaţia Europa Nostra, împreună cu European Investment Bank Institute, ca partener fondator, şi cu Council of Europe Development Bank, ca partener asociat. „The 7 Most Endangered” nu este un program de finanţare, scopul acestuia fiind să reprezinte un catalizator al acţiunii şi să promoveze „puterea exemplului”.

Bisericile de lemn din România au fost construite în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, cu o arhitectură simplă. Interiorul este acoperit cu picturi pe lemn şi fresce, iar valoarea de patrimoniu a acestor situri culturale este sporită nu numai de picturile murale din interiorul şi exteriorul edificiilor, ci şi de amplasarea privilegiată a acestora. În ciuda importanţei lor istorice, sociale şi culturale, numeroase biserici au fost abandonate în ultimele decenii, din cauza spaţiului restrâns şi a lipsei de facilităţi, în prezent aflându-se într-un grad avansat de degradare. Unele dintre acestea au devenit capele pentru cimitire, iar altele sunt ameninţate de conservarea inadecvată.

Bisericile de lemn se află în proprietatea a 60 de parohii ortodoxe, iar lista celor şapte biserici de lemn din sudul Transilvaniei şi din nordul Olteniei a fost alcătuită de fundaţia Pro Patrimonio.

Surse: Mediafax, AFP, Europa Nostra / Foto: Pro Patrimonio