De ce nu ne amintim nimic din viaţa de bebeluş?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În creierele mamiferelor foarte tinere, se formează permanent celule noi, iar acest proces interferă cu funcţionarea circuitelor neuronale responsabile de stocarea amintirilor, arată un studiu publicat în revista Science .

În creier se formează celule noi pe toată durata vieţii – proces numit neurogeneză – dar în creierele fiinţelor umane foarte tinere acest proces este deosebit de rapid, în special în hipocamp, arie cerebrală implicată în învăţare şi memorie. 

• Ce nu vei mai avea voie să-i faci câinelui tău? UE deja a aprobat reglementarea!
• Un raport ONU avertizează cât de gravă ar putea deveni încălzirea globală până la finalul acestui…

Neurogeneza ajută procesul învăţării şi îmbuntăţeşte memoria, însă, la copii, fenomenul are şi un revers: formarea noilor celule poate afecta circuitele asociate memoriei.

Oamenii de ştiinţă au făcut aceste descoperiri cu ajutorul unor studii pe animale: au stimulat formarea unor anumite amintiri la animale – creând o asociere între un anumit loc şi un şoc electric slab – apoi au modificat rata neurogenezei şi au observat ce efect au aceste modificări asupra memoriei.

Stimularea neurogenezei la şoarecii adulţi (cu ajutorul activităţii fizice sau cu medicamente) le-a slăbit acestora capacitatea de memorare; în schimb, încetinirea neurogenezei le-a conferit şoarecilor o capacitate mai bună de a ţine minte.

Şi amnezia infantilă poate fi influenţată: încetinirea neurogenezei la puii de şoarece i-a făcut pe aceştia să aibă o ţinere de minte mai bună.

Cercetătorii au testat şi două specii de rozătoare care au, la naştere, creiere maturizate în grad mai înalt decât şoarecii: cobaii şi o specie de rozător din Chile, numită degu (imaginea de mai jos).

Pui de cobai şi de degu au o viteză mai scăzută a neurogenezei; ca urmare, nu prezintă, de obicei, amnezie infantilă. Când cercetătorii au mărit viteza neurogenezei la cobai şi degu, capacitatea animalelor de a-şi aminti a scăzut. 

Deşi studiile au fost realizate pe rozătoare, similarităţile care există între creierele tuturor mamiferelor ar putea face ca aceste descoperiri să fie, într-o oarecare măsură, valabile şi pentru oameni.

Deoarece capacitatea creierului este limitată, ştergerea unor amintiri vechi pentru a face loc unora noi ar putea fi un mod de a optimiza utilizarea acestei capacităţi.

Sursa: Vox