Home » D:News » Cum ne-ar putea ajuta sfecla să depăşim deficitul de sânge pentru transfuzii?

Cum ne-ar putea ajuta sfecla să depăşim deficitul de sânge pentru transfuzii?

Cum ne-ar putea ajuta sfecla să depăşim deficitul de sânge pentru transfuzii?
Publicat: 09.11.2014
O proteină descoperită în sfecla de zahăr ar putea fi utilizată ca un substitut sangvin, în situaţiile în care rezervele de sânge din spitale sunt epuizate, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii suedezi, informează bbc.com.

Proteina este foarte asemănătoare cu hemoglobina, proteina care transportă oxigenul în sânge.

Oamenii de ştiinţă caută acum un mijloc de a utiliza această „hemoglobină vegetală” într-un mod care să fie acceptat de organismul uman. Cercetătorii suedezi spun că acest fapt va deveni posibil în următorii trei ani.

Transfuziile sangvine pot să ajute numeroşi pacienţi aflaţi în situaţii urgente şi care au pierdut mult sânge sau pe aceia care urmează tratamente pe termen lung, precum cele anticancer şi contra unor maladii sangvine.

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia a avut la bază o cercetare ştiinţifică ale cărei rezultate au fost publicate în revista Plant & Cell Physiology, potrivit căreia proteina are un rol important în dezvoltarea plantelor.

Sfecla de zahăr este cultivată în mod industrial pentru producţia de zahăr.

Potrivit cercetătoarei Nelida Leiva de la Universitatea Lund, coordonatoarea studiului, hemoglobina din această plantă „este similară în proporţie de  50-60%” cu hemoglobina din sângele uman, dar este mai „robustă”.

Nelida Leiva mai spune că studiul ei a generat două posibilităţi: adaptarea hemoglobinei vegetale pentru a fi utilizată pe pacienţi umani şi modificarea sfeclei de zahăr pentru a produce hemoglobină umană.

Hemoglobina din sfecla de zahăr s-a comportat la fel ca o versiune a acestei proteine, dar care există în creierul uman şi care prezintă o structură similară.

Următorul pas al oamenilor de ştiinţă va consta în dezvoltarea unei hemoglobine intermediare, care să fie testată mai întâi pe animale de laborator şi apoi pe ţesuturi umane, iar acest lucru ar putea fi realizat în următorii trei ani.

Sursa: MEDIAFAX

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase