Salată cultivată pe Marte – printre proiectele destinate misiunii spaţiale Mars One

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Viitorii astronauţi de pe Marte vor avea nevoie de fructe şi legume pentru a putea să supravieţuiască în acel mediu ostil. Un grup de cercetători britanici intenţionează să cultive salată pe planeta roşie şi speră că acele plante vor contribui la alimentaţia viitoarelor colonii umane.

Dacă proiectul lor va fi acceptat, seminţele de salată vor fi trimise pe Marte cel mai devreme în 2018, într-o primă etapă a proiectului spaţial Mars One, ce vizează amenajarea unor aşezări umane pe planeta roşie în anul 2025.

Pe Marte, temperaturile scad până la minus 90 de grade Celsius, furtuni de praf uriaşe acoperă întreaga planetă vreme de mai multe săptămâni, iar vânturile pot atinge viteze de peste 100 kilometri pe oră. Este un mediu ostil în care oamenilor şi mai ales plantelor le-ar fi greu să supravieţuiască.

Însă noul proiect britanic, coordonat de cercetătorii de la Universitatea Southampton, vizează realizarea unor culturi de salată într-o seră, care va proteja plantele contra acestor condiţii dificile de viaţă.

În cadrul proiectului, denumit „LettuceOnMars”, sera marţiană va fi lansată de pe Terra având la bord seminţe de salată, apă, nutrimente şi sisteme de procesare atmosferică şi monitorizare electronică a acesteia.

În drumul spre Marte, alimentarea cu electricitate a serei marţiene va fi oprită şi inactivă, iar în această perioadă seminţele de salată vor fi îngheţate.

După plasarea cu succes pe suprafaţa marţiană, modulul spaţial din misiunea Mars One va începe să furnizeze energie electrică şi căldură pentru a menţine temperatura în interiorul serei la valori cuprinse în intervalul 21-24 grade Celsius.

Dioxidul de carbon, care este esenţial pentru viaţa plantelor, va fi extras din atmosfera marţiană şi va fi procesat înainte de a fi introdus în camera în care se vor afla culturile de salată.

Apoi, culturile de salată vor creşte fără sol, fiind stropite cu regularitate cu apă şi nutrimente.

După ce toate condiţiile de microclimat vor fi îndeplinite, plantele vor începe să crească.

Apoi, o serie de fotografii cu noile plante vor fi transmise pe Terra, pentru ca publicul larg şi oamenii de ştiinţă să poată să urmărească felul în care salata se maturizează din seminţe în plante adulte.

După ce misiunea va fi îndeplinită, sistemul de încălzire va funcţiona la capacitate maximă, distrugând toate plantele din seră.

Proiectul „LettuceOnMars” – singurul din Marea Britanie – este unul dintre cele 10 programe universitare selecţionate pentru a fi incluse în modulul spaţial ce va fi trimis spre planeta roşie în cadrul misiunii Mars One, în anul 2018.

Printre celelalte proiecte se află Cyano Knight (Germania), ce vizează generarea de oxigen şi, astfel, modificarea unei mici părţi a atmosferei marţiene, compusă în procent de 95% din CO2, cu ajutorul algelor albastre-verzi (Cyanobacteria).

Un utilaj conceput de savanţii australieni pentru a genera aer respirabil pe Marte, folosind apa marţiană, prin electroliză, face parte de asemenea dintre cele 10 proiecte selecţionate pentru această misiune spaţială.

Cele 10 proiecte au trebuit să ţină cont de elementele tehnice specifice ale modulului spaţial, ce va fi construit de grupul Lockheed Martin. Proiectul câştigător va fi anunţat în cursul zilei de luni, 5 ianuarie.

Mars One este un proiect lansat de olandezul Bas Lansdorp, cofondator şi preşedinte al companiei care are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura şapte luni.

Călătoria spre Marte, care se află la o distanţă de circa 64,3 milioane de kilometri de Terra, în funcţie de poziţionarea pe orbită, durează aproximativ 200 de zile.

Bugetul misiunii, de 4 miliarde de dolari, este mult mai mare decât suma de 1,8 miliarde de dolari cheltuită de NASA pentru roverul Curiosity, cel mai avansat robot trimis de pământeni pe Marte.

Mars One vrea să finanţeze proiectul prin intermediul unui reality-show TV, în cadrul căruia vor fi aleşi cei 24 participanţi şi care va prezenta pregătirea acestora.

Potrivit site-ului oficial al misiunii, echipaje de patru astronauţi vor fi lansate spre Marte din doi în doi ani, începând din 2024.

Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face parte din proiect, care este privit de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul laureatului olandez al premiului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard’t Hooft.

Mars One a semnat un acord cu compania de televiziune Endemol, care produce multe emisiuni de tip reality show, pentru realizarea unei producţii de acest tip în timpul selecţiei şi antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte.

Sursa: Mediafax