Prima pagină D:News

Eroii români morţi la Stalingrad au fost reînhumaţi de Armată în cutii de carton, majoritatea fără tricolor. ''A fost o atmosferă încărcată de semnificaţiile faptelor de arme şi de spiritul de jertfă''

Mihaela Stoica | 10.06.2017 | ● Vizualizări: 2025

Rămăşiţele a 345 de soldaţi români decedaţi în luptele de la Stalingrad din anii 1942 - 1943 au fost reînhumate în 29 septembrie în Cimitirul Militar Român situat în apropiere de Volgograd în cutii de carton şi doar o mică parte dintre ele erau înfăşurate de o panglică tricolor.

La ceremonia de reînhumare au participat consilierul de stat Constantin Dudu Ionescu, senatorul Titus Corlăţean şi deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, din partea Parlamentului României, Secretarul general al MApN Codrin Munteanu, ambasadorul României la Moscova Vasile Soare, precum şi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Serviciul religios a fost oficiat de un preot militar român. 

Galerie foto

vezi galeria 7 foto
 
De organizarea ceremoniei de reînhumare s-a ocupat Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Pe site-ul ONCE, evenimentul de reînhumare a fost anunţat cu mare pompă: 
 
''Vineri, 29 septembrie a.c., în Federaţia Rusă, într-o atmosferă încărcată de semnificaţiile faptelor de arme şi de spiritul de jertfă a militarilor români, probate cu sânge în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, are loc reînhumarea a 345 de militari români în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka, regiunea Volgograd.
 
Realizată în anul 2015 de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către organismul rus responsabil de domeniul mormintelor de război, necropola de onoare românească adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale militarilor români căzuţi la datorie în urmă cu 75 de ani, în cea mai crâncenă bătălie a secolului trecut – Bătălia de la Stalingrad.
 
Configuraţia cimitirului are la bază, nu întâmplător, modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun cu înălţimea de 4 m, la baza acesteia stând gravată pe o placă din granit negru inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“.
 
Pe timpul ceremoniei vor fi reînhumate osemintele a 345 eroi români, căzuţi pe teritoriul Federaţiei Ruse, ce au fost exhumate, în acest an, din localităţile Orehov, Gromki, Bolşaia Osinovka, Lihaia, Millerovo şi Veşenskaia''.
 
Rămăşiţele celor 345 de militari români au fost reînhumate în cutii din carton. Foarte puţine dintre cutii aveau tricolorul pe ele.

În urma acestei situaţii, Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a dispus Corpului de Control al M.Ap.N. să desfăşoare un control la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor pentru a verifica modul în care s-a organizat activitatea de reînhumare, punctual, dar şi activitatea instituţiei, per ansamblu. 

''Ministerul Apărării Naţionale precizează faptul că oficialii români prezenţi la ceremonia de la Rossoşka nu au avut nicio implicare în activităţile de organizare, ci au reprezentat statul român la eveniment”, a transmis MApN, ca urmare a unei solicitări a MEDIAFAX.
 
Ministerul precizează că au fost făcute eforturi deosebite pentru amenajarea unui cimitir militar românesc la Rossoşka, în care să fie îngropaţi soldaţii români căzuţi în 1942-1943 în bătăliile din zona Stalingrad-Cotul Donului. ”Acest proiect a fost fundamentat pe baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006”, se arată în documentul transmis de MApN.
 
Arhivele sovietice prezintă mai puţini români morţi şi dispăruţi în lagărele URSS
 
Ministerul informează că reînhumarea osemintelor a fost gestionată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. ”Atât lucrările de construcţie a Cimitirului militarilor români, cât şi operaţiunile de exhumare şi reînhumare a osemintelor sunt derulate pe baza unor contracte de execuţie/realizare lucrări, încheiate anual. Pentru execuţia lucrărilor din acest an, contractul a fost semnat de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, din partea română, în data de 2 mai 2017”, precizează sursa citată.
 
Numărul soldaţilor români căzuţi în prizonierat în Al Doilea Război Mondial, morţi şi dispăruţi, variază între 187.367 şi 367.976. Arhivele sovietice susţin că 187.367 de români au fost luaţi prizonieri pe tot parcursul războiului, dintre care 132.755 au fost eliberaţi, iar 54.602 au decedat. Alte documente din aceleaşi arhive susţin că între anii 1941-1945 trupele sovietice au capturat 236.420 militari români. Diferenţa dintre cele două raportări, de 49.053 persoane, poate fi explicată prin faptul că sovieticii aveau un sistem defectuos de înregistrare a prizonierilor. Totodată, prizonierii erau înregistraţi abia la sosirea lor în lagăre, iar mulţi dintre ei mureau pe drum. Informaţiile acestea se regăsesc în volumul de documente „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956”, editat de Laurenţiu Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Văratec, Vladimir Ivanovici Korotaev şi Vladimir Nikolaevici Kuzelenkov, şi lansat de Ministerul Afacerilor Externe în 2013. Acelaşi volum prezintă documente din arhivele româneşti care au înregistrat 367.976 militari români dispăruţi, alături de 92.620 morţi şi 333.966 răniţi.