Home » D:News » Cea mai mare ameninţare la adresa omenirii vine din Canada

Cea mai mare ameninţare la adresa omenirii vine din Canada

Cea mai mare ameninţare la adresa omenirii vine din Canada
Publicat: 13.05.2012
Climatologul James E. Hansen, directorul NASA Goddard Institute for Space Studies, a publicat un articol în cel mai important ziar din lume, The New York Times, pentru a trage un semnal de alarmă referitor la un mare pericol la adresa omenirii.

Hansen a făcut referire la nisipurile bituminoase din Canada ce urmează să fie exploatate pentru petrol. Consecinţele exploatării acestor resurse de petrol vor fi devastatoare, avertizează specialistul. „Dacă Canada va aplica planul de exploatare, va fi «game over» în ceea ce priveşte climatul”, a scris Hansen.

„Nisipurile bituminoase ale Canadei conţin de două ori mai mult dioxid de carbon decât a fost emis în urma folosirii petrolului în toată istoria omenirii. Dacă vom exploata această nouă sursă de petrol la maxima sa capacitate şi vom continua să ardem resursele actuale de petrol, gaz natural şi cărbune, concentraţia de dioxid de carbon în atmosferă va atinge în cele din urmă niveluri mai mari decât în era Pliocenă, acum 2,5 milioane de ani, când nivelul oceanului planetar era cu 15,3 metri mai înalt decât astăzi. Acest nivel al gazelor de seră ar garanta că dezintegrarea calotelor glaciare ar cunoaşte o accelerare ieşită din comun. Oceanele s-ar ridica, distrugând oraşele de coastă. Temperaturile la nivel global ar deveni insuportabile, iar 20%-50% dintre speciile de pe Terra ar dispărea. Civilizaţia însăşi ar putea dispărea”, avertizează Hansen.

Expertul spune că aceste consecinţe ar fi vizibile pe termen lung, însă consecinţele pe termen scurt sunt deja vizibile sau vor fi în următorii ani. „Valurile de căldură înregistrate recent în Texas şi în Rusia, precum şi cel ce a lovit Europa în vara lui 2003, ucigând zeci de mii de oameni, nu au fost evenimente naturale, ci au fost provocate de schimbările climatice cauzate de om”, spune Hansen, adăugând că evenimentele climatice au fost prezise de el într-un articol publicat în jurnalul Science în 1981.

„Dacă tot ce spun sună apocaliptic, să ştiţi că este. De aceea este absolut necesar să reducem în mod dramatic emisiile de carbon. Concentrarea dioxidului de carbon în atmosferă a crescut de la 280 părţi pe milion (ppm) la 393 ppm în ultimii 150 de ani. Nisipurile bituminoase conţin 240 de gigatone de carbon, suficient pentru a adăuga 120 de ppm în atmosferă. Dacă vom apela la aceşti combustibili murdari, nu putem spera să menţinem nivelul carbonului din aer la o concentraţie mai mică de 500 ppm, caz în care le vom lăsa copiilor noştri moştenire un sistem climatic ce nu mai poate fi controlat”, avertizează Hansen.

„Ştiinţa este clară. A sosit momentul ca politica să o urmeze. Toate academiile ştiinţifice de pe Terra au confirmat că încălzirea globală este reală, este provocată în mare parte de oameni şi necesită să acţionăm în mod urgent. Costul acestei acţiuni creşte pe măsură ce o amânăm – dacă nu dorim să fim consideraţi imorali de generaţiile următoare şi dacă vrem să evităm scenariul cel mai pesimist, acum este momentul să acţionăm”, a concluzionat omul de ştiinţă.

Sursa: New York Times

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?