Prima pagină Istorie

Cum i-a ucis Mihai Viteazul pe creditorii turci veniţi să ridice birul pentru înscăunarea lui

11.13.2017 | ● Vizualizări: 25959

La 13 noiembrie 1594, creditorii turci din Bucureşti au fost ucişi din ordinul lui Mihai Viteazul.

Mihai Viteazu, fost stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul şi ban al Craiovei, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău, a devenit voievod al Ţării Româneşti în septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului şi al otomanilor.
Sumele de 1,5 milioane de galbeni, pe care Mihai le-a oferit atat sultanului cat si nobililor turci care sa ii faciliteze intrarea la suveran sunt fabuloase, el fiind nevoit sa cheltuie aproape tot ce agonisise de-a lungul anilor si chiar sa imprumute sume exorbitante. Astfel, in octombrie 1593, noul domnitor al Valahiei intra in Bucuresti insotit de un alai de creditori dornici sa isi recupereze cat mai repede investitia si dobanzile aferente, bani pe care Mihai nu ii putea obtine decat din satele populate de valahi.
 
Birurile devin insuportabile, taranii aleg sa fuga de pe mosii lasand locul turcilor care prinsesera " a se aseza" si a inlocui, in multe locuri, populatia locala. Tara Romaneasca se transforma incet-incet intr-o provincie turceasca in toata regula, iar banii necesari creditorilor nu puteau fi stransi cu una- cu doua. Dovedind o intuitie caracteristica doar marilor lideri militari si politici, Mihai nu ramane indiferent la miscarea antiotomana ce cuprinsese Europa si, atras de mirajul eliberarii tarii de catre turci si, nu in ultimul rand, de datoriile grele catre creditorii sai, el alege sa se alature Ligii Sfinte europene. Astfel, el nu asteapta sa fie invitat ci, fapt ce il caracteriza din plin, ia initiativa si trimite el insusi soli in Ardeal si Moldova, precum si la boierii Buzesti, pe care ii cheama alaturi de el in lupta antiotomana. Rezultatul a fost o intelegere deplina intre cele trei tari. La 13 noiembrie 1594, la doar un an dupa inscaunarea sa, Mihai cheama pe toti creditorii la vistieria domneasca pentru a "incheia socotelile". Dar socotelile sale erau mai mult decat sangeroase. Tunurile lovesc in plin in multimea celor adunati sa isi primeasca banii. Supravietuitorii sunt masacrati de armata domneasca. Au urmat circa 2000 de ieniceri, intreaga garnizoana turceasca din Bucuresti, in frunte cu emirul.
 
 
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 13 noiembrie:
 
1850 - S-a născut Robert Louis Stevenson, poet şi romancier scoţian, autor al unor jurnale de călătorie şi reprezentant de seamă al neoromantismului în literatura engleză: "Insula comorii", "Straniul caz al doctorului Jekyll si al domnului Hyde" (d. 3 decembrie 1894)
 
1868 - A încetat din viaţă compozitorul Gioacchino Antonio Rossini, cunoscut pentru operele "Bărbierul din Sevillia" şi "William Tell" (n. 29 februarie 1792)
 
1903 - A încetat din viaţă Camille Pissaro, pictor impresionist (n. 10 iulie 1830)
 
1909 - S–a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, eseist, poet, considerat un clasic al literaturii absurdului; stabilit definitiv în Franţa din 1939, a devenit membru al Academiei Franceze în anul 1970 (piesele “Scaunele”, “Rinocerii”) (m. 28 martie 1994).
 
1974 - A încetat din viaţă actorul şi regizorul Vittorio de Sica ("Ciocciara", "Căsătorie în stil italian", "Grădina familiei Finzi-Contini") (n. 7 iulie 1901)
 
1977 - A încetat din viaţă Constantin C. Giurescu, istoric şi om politic, membru al Academiei Române; este unul dintre întemeietorii Institutului de Istorie Naţională (n. 1901)
 
1988 - A încetat din viaţă Vlad Georgescu, istoric, politolog, jurnalist, profesor universitar, director al postului de Radio "Europa liberă" din München (n. 20 octombrie 1937)
 
1994 - În Suedia se decide prin referendum intrarea în Uniunea Europeană
 
1997 - A încetat din viaţă Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic, membru al Academiei Române (n. 25 ianuarie 1911)
 
2001 - Războiul din Afganistan: Trupele Alianţei Nordului au intrat în capitala afgană, Kabul
 
2007 - A încetat din viaţă regizorul american Delbert Mann, recompensat în 1955 cu premiile Oscar şi Palme d'Or pentru lungmetrajul "Marty". ("Se mărită Cathy?", "Heidi", "Pe frontul de Vest nimic nou", "Teddy" "Secretele familiei Bell") (n. 1920).