Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete

Martha Bibescu s-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris şi ministru de Externe, şi a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soţia prinţului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles şi care avea să devină preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României şi una dintre cele mai frumoase şi cunoscute românce ale începutului de secol XX.

• Un accelerator de particule a descifrat o hartă stelară din Grecia Antică, ascunsă într-un manuscris
• Port Arthur, dovada presupusei predilecţii japoneze pentru atacurile-surpriză

De-a lungul vie’ii, Martha Bibescu a avut nenumăraţi amanţi, culeşi cam din aceeaşi lume aristocratică. Era extrem de mondenă şi căuta să-şi etaleze necontestata ei frumuseţe. În primul sfert al secolului XX, a fost una din marile frumuseţi ale Europei. Se spune că a avut relaţii cu kronprinzul german, cu regele Ferdinand, cu regele Spaniei Alfons al Xlll-lea, etc.

Cea mai aprinsă aventură a ei a fost, însă cu Cristopher Birdwood Thomson, colonel şi ataşatul militar al Marii Britanii La Bucureşti.

L-a întâlnit pe colonelul Cristopher Birdwood Thomson la un concert la Cotroceni, puţin inainte de declanşarea primului război mondial. El era ofiţer informaţii şi avea misiunea să convingă liderii de la Bucureşti să intre în război alături de Antanta. Era celibatar, se apropia de 40 de ani. Se îndrăgosteşte de Martha Bibescu, căsătorită de la 17 ani (acum avea 30) cu prinţul George Valentin Bibescu. Amândoi soţii aveau aventurile lor amoroase arhicunoscute în lumea bună bucureşteană. Între cei doi, Martha Bibescu şi colonel, a urmat o idilă având ca decor aleile palatului Mogoşoaia.

În septembrie 1915, colonelul Thompson a ascuns in castelul Posada al Marthei Bibescu documente secrete ale ambasadei. După numai zece zile un incendiu pus de serviciile secrete ale Puterilor Centrale distruge castelul. Un an mai târziu, în 1916, colonelul primeşte misiunea să distrugă sondele de petrol din Valea Prahovei, pentru a nu fi capturate de inamic. Era o misiune  foarte periculoasă, din care era puţin probabil să scape viu. Ironia istoriei, soţul şi amantul Marthei Bibescu, colonelul Thomson, au participat împreună la riscanta misiune, reuşind să incedieze sondele  şi apoi să fugă.

În timpul ocupaţiei germane, Martha Bibescu a rămas o vreme la Bucureşti să îngrijească răniţii de la spitalul militar pe care îl organizase în incinta Automobil Clubului Român din faţa palatului regal. George Valentin Bibescu, pe capul căruia germanii puseseră o mare recompensă, s-a refugiat la Iaşi odată cu frontul din Moldova. Se vor revedea abia la sfârşitul războiului. Christopher Thompson a revenit la Bucureşti pentru o ultimă întîlnire cu ea, înainte de a pleca să lupte în Orientul Mijlociu. Martha Bibescu a plecat din România în 1917. Rămîne în Elveţia pînă în 1919.

S-au revăzut la Paris în 1920 în timpul tratativelor de la Versailles. Aici povestea lor nu a mai fost ce fusese inainte de război. El însă o iubea. Martha Bibescu nu a făcut pentru el aceeaşi pasiune. A trecut prin mai multe poveşti de   iubire, unele celebre. Povestea dintre ei a continuat totuşi (intilniri, scrisori) – cu întreruperi cauzate de peregrinările lor şi aventurile ei galante.

Totul s-a terminat cînd el a murit tragic. Era ministru al aerului în guvernul laburist de la Londra. Avea un vis – să lege provinciile Imperiului Britanic cu curse de zeppelin. La primul zbor de încercare, spre Karaci, în 1930, încercare – deasupra Franţei, la Louvain – s-a prăbuşit.  A fost o catastrofă aeriană cu mulţi morţi şi răniţi care a impresionat toată Europa. A ocupat prima pagină a ziarelor multă vreme.

Martha Bibescu l-a evocat într-o carte pe colonelul Thomson, devenit  personaj tragic după sfârşitul său atît de neaşteptat.

Surse: Wikipedia, Stelian Tănase

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 28 ianuarie:

1547 – A încetat din viaţă Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547); a rupt legăturile cu Biserica Catolică şi a întemeiat Biserica Anglicană (n. 1491)

1853 – S-a născut scriitorul şi revoluţionarul cubanez Jose Marti (m. 19 mai 1895)

1865 – A fost întemeiată Societatea culturală „Ateneul Român”, din iniţiative lui C. Esarcu, N. Kretzulescu şi V. A. Urechia.

1880 – S-a născut pictorul Camil Ressu (m. 1 aprilie 1962)

1898 – A încetat din viaţă Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor şi pedagog român, întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (n. 1823)

1931 – A încetat din viaţă generalul francez Henri Mathias Berthelot, membru de onoare al Academiei Române. A condus, în timpul Primului Război Mondial, misiunea militară franceză în România.

1941 – A fost instituit un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari şi tehnicieni.

1972 – A încetat din viaţă scriitorul Dino Buzzati Traverso (romanul „Deşertul tătarilor”, apărut în 1940, îi aduce consacrarea europeană) (n. 16 octombrie 1906)

1979 – A încetat din viaţă Barbu Theodorescu, istoric, folclorist şi editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga (n. 1905).

1990 – În piaţa Victoriei a avut loc un miting al opoziţiei, organizat de PNŢ-CD, PNL, PSDR. În paralel s-a desfăşurat o contramanifestaţie organizată de FSN. La aceasta au participat muncitori şi mineri sosiţi din Valea Jiului. La sfîrşitul zilei au avut loc tratative între reprezentanţii partidelor istorice şi FSN.

1998 – Ministerul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a aprobat înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Curriculum Universitara.

1998 – Miniştrii şi secretarii de stat ai PD s-au retras din Guvern, urmînd să îşi depună demisiile la începutul şedinţei Executivului. Decizia a fost luată de Consiliul Politic al PD, după o ultimă rundă de negocieri cu partenerii de coaliţie. Conducerea partidului a stabilit ca PD să rămînă în coaliţie şi să acorde Guvernului sprijin parlamentar.

1999 – Este înfiinţată, la Bucureşti, Academia Română de Aviaţie, prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă.

2000 – A încetat din viaţă Aurel Grigoraş, dirijorul Corului Radiodifuziunii Române timp de peste 30 de ani (n. 1932)

2003 – A încetat din viaţă profesorul Paul Ştefănescu, una dintre cele mai cunoscute figuri ale Criminalisticii Profesorul a devenit cunoscut după 1983, când a publicat seria „În slujba vieţii şi a adevărului”. (n. 1930)

2007 – Rudel Obreja a fost ales în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box.