Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum s-a format Luna

Cum s-a format Luna

Cum s-a format Luna
Publicat: 13.04.2015
Principala teorie privind formarea Lunii presupune întâmplarea simultană a mai multor evenimente, niciunul imposibil pe cont propriu, dar greu de crezut că au avut loc în acelaşi timp

Alessandra Mastrobuono-Battisti, de la Institutul de Tehnologie din Israel a fost interesată să găsească explicaţia din spatele compoziţiei chimice similare dintre Pământ şi Lună. Pe măsură ce astronomii au început să descopere corpuri din sistemul nostru solar, ei au observat cât de atipic este satelitul natural al Terrei. Concret, ceilalţi sateliţi din centrul sistemului solar sunt cu mult mai mici în comparaţie cu planetele în jurul cărora orbitează. Unii giganţi gazoşi au într-adevăr sateliţi mai mari decât Luna, dar, proporţional, aceştia sunt mult mai mici decât planetele de care aparţin.

Cu toate că există mai multe teorii cu privire la formarea Lunii, una dintre cele mai acceptate de către comunitatea ştiinţifică este cea potrivit căreia un obiect numit Theia, de dimensiuni similare cu cele ale planetei Marte, a intrat în coliziune cu Pământul în primele faze ale formării planetei noastre. Impactul a fost atât de puternic încât bucăţi mari din scoarţa Terrei dar şi din scoarţa corpului străini au fost aruncate pe orbită. Unele au căzut din nou pe Pământ, iar altele s-au coagulat şi au format Luna.

Problema este că acest scenariu se bazează pe întrunirea mai multor condiţii destul de improbabile. Cu toate că izbirea altor corpuri cosmice de Pământ pare să fi fost o ocurenţă plauzibilă pentru acea perioadă, Luna s-ar fi putut forma doar dacă Terra ar fi fost lovită de un corp de o anumită dimensiune care se deplasa cu o anumită viteză. Mai mult Theia ar fi trebuit să aibă o compoziţie chimică similară celei a Pământului, având în vedere că specialiştii nu au găsit diferenţe între pietrele de pe Terra şi cele de pe Lună.

Unii estimează că probabilitatea acestui scenariu ar fi de 1%, ”inconfortabil de rar”, după cum a notat cercetătorul Robin Cannup. Mastrobuono-Battisti crede că acest lucru este plauzibil în proporţie de 20-40%.

Obiectul care s-a lovit de Pământ s-a format, cel mai probabil, la o distanţă similare de Soare, mai spun cercetătorii israelieni. Prin urmare, susţin ei, nu este de mirare că Luna este mai asemănătoare cu Pământul decât Venus sau Marte care s-au format la distanţe diferite de Soare.

Scenariul a fost publicat în revista Nature, alături de o altă lucrare pe acelaşi subiect în care se pleacă de la ipoteza că Theia şi Pământul nu au avut aceiaşi compoziţie chimică. Cercetătorii de la Maryland cred că bucăţi din Theia şi din scoarţa Pământului s-au amestecat atât de mult în timpul coliziunii, încât au ajuns să aibă o consistenţă similară.

Sursă: IFLScience

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
O nouă versiune ChatGPT, lansată în următoarele săptămâni. Ce noi funcții anunță OpenAI?
O nouă versiune ChatGPT, lansată în următoarele săptămâni. Ce noi funcții anunță OpenAI?
Toată viața a crezut că nu are familie, dar un test ADN a dezvăluit 50 de rude din toată lumea
Toată viața a crezut că nu are familie, dar un test ADN a dezvăluit 50 de rude din toată lumea
O echipă de la MIT a conectat bacterii pentru a crea tranzistori vii
O echipă de la MIT a conectat bacterii pentru a crea tranzistori vii
Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară
Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară
Astronomii ar fi aflat de ce planetele din constelația Orion au orbite înclinate
Astronomii ar fi aflat de ce planetele din constelația Orion au orbite înclinate
O singură arsură solară intensă îți poate schimba sănătatea pentru totdeauna
O singură arsură solară intensă îți poate schimba sănătatea pentru totdeauna
Creșterea dioxidului de carbon din atmosferă modifică sângele oamenilor, arată un studiu
Creșterea dioxidului de carbon din atmosferă modifică sângele oamenilor, arată un studiu
Câinii pot „citi” emoțiile oamenilor. Creierul lor distinge chiar și supărarea
Câinii pot „citi” emoțiile oamenilor. Creierul lor distinge chiar și supărarea
Nostalgia, o emoție negativă. Când dorul de trecut devine o capcană?
Nostalgia, o emoție negativă. Când dorul de trecut devine o capcană?
Mitul vârstei câinilor, spulberat: Cum calculezi corect câți ani are patrupedul tău?
Mitul vârstei câinilor, spulberat: Cum calculezi corect câți ani are patrupedul tău?
O cauză ascunsă a îmbătrânirii ar putea începe chiar în oasele noastre
O cauză ascunsă a îmbătrânirii ar putea începe chiar în oasele noastre
(P) Otoplastia (operația pentru urechi clăpăuge): când e momentul potrivit, cât costă și cum alegi chirurgul
(P) Otoplastia (operația pentru urechi clăpăuge): când e momentul potrivit, cât costă și cum alegi chirurgul
Comerțul cu mumii chiar poate fi „un blestem”. Avertisment asupra riscurilor pentru sănătate
Comerțul cu mumii chiar poate fi „un blestem”. Avertisment asupra riscurilor pentru sănătate
O gaură neagră a declanșat una dintre cele mai puternice explozii stelare observate vreodată
O gaură neagră a declanșat una dintre cele mai puternice explozii stelare observate vreodată
Un nou fenomen meteo, asociat schimbărilor climatice, îngrijorează oamenii de știință
Un nou fenomen meteo, asociat schimbărilor climatice, îngrijorează oamenii de știință
7 destinații ideale pentru cei care preferă turismul sustenabil
7 destinații ideale pentru cei care preferă turismul sustenabil
Cum va fi vremea în ultimele două săptămâni de vară?
Cum va fi vremea în ultimele două săptămâni de vară?
Împăratul Franz Joseph, ultimul mare principe al Transilvaniei
Împăratul Franz Joseph, ultimul mare principe al Transilvaniei