Cum a ajuns inima să simbolizeze dragostea?

Ziua Îndrăgostiţilor. Dar originile sale istorice sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma de frunze de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sânii, fesele sau alte părţi ale anatomiei umane. 

 

Ziua Îndrăgostiţilor. Poate cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară cât şi ca pe un medicament minune, asemeni siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie.

Ziua Îndrăgostiţilor. Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul sec I d.Hr. 

 

Păstăile Silphiumului seamăna izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociată de multe ori cu simbolul dragoste şi sexului, fapt care ar fi ajutat la popularizarea simbolului. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi.

Ziua Îndrăgostiţilor. În timp ce teoria silphium este cu siguranţă convingătoare, adevăratele origini ale formei inimii pot fi mai simple.

 

Oamenii de ştiinţă Pierre Vinken şi Martin Kemp au susţinut că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filozofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc.

Ziua Îndrăgostiţilor. Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice. 

 

Ziua Îndrăgostiţilor. În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă ”votată” ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale. 

 

Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos şi ca una dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. Prin secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

 

 

Sursa: History

 

Vă recomandăm şi: 

 

Istoria neştiută din spatele a CINCI cele mai cunoscute simboluri ale lumii pe care le folosim zilnic. FOTO

 

SECRETUL labirinturilor din catedralele medievale. Biserica îi ardea pe rug dacă îi prindea pe cei care le făceau

 

Numerologia: numere care fascineaza, numere care sperie

 

Maimutele capucin “citesc” simbolurile