Prima pagină Natura

Minunea sexului in floare

Mihaela Stanescu | 01.19.2007 | ● Vizualizări: 4988
Minunea sexului in floare     Minunea sexului in floare + zoom
Galerie foto (1)

Ah, florile... Vazute cu ochiul liber, sunt fermecatoare. Vazute prin microscopul electronic, sunt inca si mai fascinante. Cu sprijinul tehnologiei de ultima ora, o privire in adancul florilor ne dezvaluie "secretele de alcov" ale lumii vegetale.

Daca, la marea majoritate a speciilor de animale, existenta sexelor separate este regula iar hermafroditismul exceptia, la plante lucrurile stau exact invers.
Cele mai multe specii de plante superioare au flori hermafrodite: in aceeasi floare exista atat organe sexuale feminine, cat si masculine. Modelul este foarte vizibil in cazul florii de crin: exista un pistil (coloana verzuie din centrul florii) care este organul sexual feminin, iar in jurul lui – staminele (organe masculine), acele filamente care poarta in varf anterele pline cu polen.

Comparativ, exista putine specii de plante la care florile sunt unisexuate, fie femele, fie masculi. In plus, exista diferite grade de separare a sexelor. La plantele zise monoice, pe acelasi individ exista atat flori femele, cat si flori masculi. Exemplu clasic: porumbul. Inflorescenta din varful tulpinii cuprinde numai flori masculi, in timp ce florile femele sunt grupate in inflorescente asezate de-a lungul tulpinii (viitorii stiuleti). Asa-numita matase de porumb reprezinta stilurile foarte lungi ale florilor femele. Dupa polenizare si fecundare, din fiecare floare femela se va forma un fruct – un bob de porumb.

In schimb, la plantele dioice, sexele sunt cum nu se poate mai separate: exista indivizi numai cu flori femele si altii numai cu flori masculi. Tisa, curmalul, canepa sunt asemenea plante. In cazul canepei, exemplarele masculine infloresc vara (chiar poarta numele popular de canepa de vara), iar cele feminine ajung la maturitate toamna (si se numesc.... ia ghiciti cum! Exact: canepa de toamna).

Exista si combinatii mai ciudate si mult mai rare de flori masculi, femele si hermafrodite in aceeasi inflorescenta (asa cum se intampla la floarea de colt), sau flori hermafrodite si flori unisexuate masculine pe acelasi individ… si altele inca mai complicate. De ce e asa nu stie nimeni. Ramane de cercetat si de descoperit.

Concluzie: si la plante sexul e ceva complex, enigmatic si care da dureri de cap.

Carciumareasa sexy
Zinnia sp.
Pistilul unei flori de carciumareasa, vazut prin microscopul electronic. Organ sexual feminin al florii, pistilul este alcatuit din una sau mai multe carpele, fiecare compusa, la randul ei, din stigmat, stil si ovar. In ovar se gasesc ovulele – celulele sexuale feminine. Acestea vor fi fertilizate de granulele de polen, care contin celule sexuale masculine.

Polenizarea – imagini explicite

Scorzonera sp.
Granule de polen (roz) pe stigmatele unei flori (proeminentele portocalii). Dupa polenizare, din granulele de polen se formeaza tuburi polinice, care contin gametii masculini. Tuburile strabat stilul, ajungand in ovar, unde gametii masculini fertilizeaza ovulele (gametii feminini), dand nastere semintelor.

Microstructura unei petale
Jasminum sp.
Imagine electrono-microscopica (marita de 1.400 de ori) a unei petale de iasomie (Jasminum sp.). Orificiul din centru este o stomata. Stomatele sunt „pori“ microscopici care se pot deschide sau inchide, regland schimburile de gaze si apa dintre tesuturile plantei si mediul exterior. Petalele au un rol important in reproducere, in cazul plantelor polenizate de insecte, deoarece acestea din urma au si ele preferintele lor in materie de culori.


Flori si albine
Rosa sp.
Granule de polen (verzi) pe piciorul unui bondar. Stransa legatura dintre insectele polenizatoare si plantele entomofile (polenizate de insecte) este rezultatul unei evolutii concertate, timp de milioane de ani. Polenul adera la corpul insectei cand aceasta intra in contact cu floarea, pentru a se hrani cu nectar. Zburand din floare in floare, insectele transporta granulele de polen pe stigmatele acestora. Si gata polenizarea!

Neted ca o petala de floare?
Symphytum officinale
Imaginea electrono-microscopica reda detalii ale structurii unei petale de tataneasa (Symphytum officinale), cu numeroase papile, proeminente ale celulelor epidermice. Adesea, acestea sunt acoperite cu substante ceroase, pentru a diminua pierderile de apa.

Imagine de neuitat
Myosotis arvensis
Sectiune printr-o floare de nu-ma-uita
(Myosotis arvensis). Sepalele (verzi) si petalele (albastre) inconjoara organele reproducatoare masculine si feminine ale florii. Staminele (galbene) produc granule de polen, adunate in anterele din varfurile staminelor. In procesul polenizarii, granulele de polen ajung pe stigmat, care este legat de ovarul situat la baza florii prin stil.

Contact vital
Gentiana sp.
Granule de polen pe pistilul unei flori de gentiana (Gentiana sp.). Granulele (portocalii) contin celulele sexuale masculine ale plantelor cu flori. Odata polenul instalat pe pistil, din granule pornesc tuburi care strabat stigmatul si stilul, ajungand la ovar, unde fertilizeaza ovulele.

Chipul ascuns al polenului
Chrysanthemum leucanthemum
Granul de polen de margareta (Chrysanthemum leucanthemum). Granulul are un invelis extern cu proeminente (exina), care ajuta la agatarea de corpul insectelor. Ornamentatia caracteristica a suprafetei granulelor de polen este utilizata de botanisti pentru identificarea si clasificarea plantelor. Fiecare granul de polen contine o celula sexuala masculina care va fertiliza un ovul. Rezulta o samanta, din care va rasari o noua planta.

Floarea de aur
Chrysanthemum sp.
Pistil de crizantema (Chrysanthemum sp.), marit de 40 de ori. E alcatuit din stigmat (galben-portocaliu), stil (portocaliu) si ovar. La baza se zaresc anterele, componente ale sistemului reproducator masculin al florii. In antere este produs polenul.

Polenul pasiunii
Passiflora coerulea
Granul de polen de floarea pasiunii (Passiflora coerulea). Marit de 2.860 de ori, granulul arata ca o minge de tenis, cu cele trei „santuri“ germinale ce brazdeaza membrana externa (exina), acoperita de o „sculptura“ elaborata. Din santurile germinale rasar tuburile polinice.

Matematica naturii
Brassica oleracea var. botrytis
La conopida (Brassica oleracea var. botrytis), partea comestibila este o uriasa inflorescenta alcatuita din lastari floriferi hipertrofiati. Ce-i drept, infatisarea ei nu prea seamana cu ceea ce stiam noi despre flori. Dar bizareria nu se opreste aici. Asezarea „buchetelelor“ urmeaza sirul lui Fibonacci, o serie numerica in care fiecare numar este suma celor doua numere precedente (de exemplu 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 etc.).

Imagine cu „tenta“ masculina
Centaurea cyanus
Granule de polen de albastrita (Centaurea cyanus). Albastritele sunt polenizate de insecte, de obicei de albine. Cand o insecta aterizeaza pe o floare, staminele, miscate de la locul lor, isi scutura polenul. Granulele de polen prinse de corpul insectei vor fi transportate pe o alta floare.
Tag-uri: Minune | sex | floare