Prima pagină Natura

Mici, dar feroce

06.20.2007 | ● Vizualizări: 379
Mici, dar feroce     Mici, feroce + zoom
Galerie foto (2)

Intr-o povestire celebra, Sobolanii din pereti, scriitorul american H.P. Lovecraft (1890-1937) vorbeste despre aceste rozatoare ca despre niste demoni care fojgaiau in spatele tapetului din camera mea si ma chemau in abisuri, spre orori pe care nu le mai cunoscusem vreodata. De unde aceasta teama a omului fata de fapturi atat de mici? Incearca sa ne raspunda Claudia Golea.

Meduze precum viespea de mare, pesti precum pirania, arahnide precum scorpionii sau vaduva neagra, insecte ca furnicile-buldog, mamifere precum sobolanul, toate au un numitor comun: pe cat sunt de mici, pe atat sunt de feroce. Fie ca traiesc in apa sau pe uscat, aces­te creaturi uneori liliputane ameninta oamenii si ii fac sa le perceapa ca pe niste mesageri ai mortii.

Specialitati australiene Viespea de mare, Chironex fleckeri, traieste in apele Oceanelor Indian si Pacific, cu precadere la nord de coastele Australiei. Se hraneste cu cre­veti si poate atinge greutati de pana la doua kilograme. Tentaculele sale sunt inzestrate cu peste 5.000 de celule veninoase, iar contactul acestora cu corpul uman este fatal pentru victima (in fiecare an, in Australia sunt inregistrate aproximativ 70 de astfel de cazuri de deces). Veninul viespei de mare este cardiotoxic si neuro­toxic. Pe intregul glob, anual, viespea de mare ucide mai multi oameni decat rechinii si crocodilii la un loc.

Tot in Australia, mai ales in Queensland, regiunea Brisbane, poate fi intalnita furnica-buldog, Myrmecia brevinoda (vezi foto). Aceasta atinge lungimi de pana la 25 de milimetri si are ochi si mandibule proeminente. Este viu colorata si raspunde intempestiv la o apropiere, inclusiv umana, de musuroiul sau. Daca, in 30 de minute, celui intepat de ea nu i se administreaza antivenin, efectul este ireversibil. Sub semnul Scorpionului Scorpionul este inarmat cu un ac prevazut cu o pereche de glande pline cu venin paralizant. Toti scorpionii sunt veninosi, insa numai 21 de specii au un venin suficient de toxic pentru a ucide oameni.

Prada lor obisnuita sunt artropodele si alte nevertebrate, dar la maturitate se hranesc si cu mici vertebrate, de la soparle, la serpi si soareci. Lungimea scorpionilor adulti variaza de la 1,5 la 21 de centimetri, iar veninurile lor sunt amestecuri com­­plexe de neurotoxine si alte substan­te paralizante; fiecare specie de­ti­ne o reteta unica de combinare a acestora. Centruroides exilicauda traieste in regiunile din sud-vestul Statelor Unite si este cel mai periculos scorpion din lume. Veninul sau produce oamenilor dureri acute si umflaturi. La putina vreme, victima amorteste, face spume la gura, respira din ce in ce mai greu, este zguduita de convulsii si in cele din urma paralizeaza. Daca anti­veninul nu este adminis­trat in cel mult 20 de minute, inte­pa­tu­ra devine mortala.

Alte specii de scorpioni periculosi sunt Andro­ctonus, Buthus, Hottentotta, Leiurus (Africa de Nord si Orientul Mijlociu), Tityus (America de Sud), Mesobuthus (India) si Centruroides (Mexic). Atentie, paianjen! Vaduva neagra traieste in mai toate regiunile calde de pe glob, vadind pre­ferinta pentru gunoaie, dar si pen­tru sifoniere, poduri, garaje si alte locuri intu­necoa­se. Numai femela este periculoasa pentru oameni. Muscatura ei lasa pe piele un punct palid, incer­cuit de un contur rosu.

La o ora dupa atac, apar dureri musculare insupor­ta­bile si crampe atroce in spate, umeri, abdomen si coapse. Dupa inca o ora, victima traieste o acuta senzatie de slabiciune generala, insotita de trans­pi­­ratie, dureri de cap, anxietate, man­ca­rimi, greata, voma, respiratie gre­oaie si tensiune ridicata. Pentru co­pii si varstnici, in lipsa anti­ve­­ni­nu­lui, muscatura devine letala in trei ore. Sobolanii lui Lovecraft Sa fie oare aceste rozatoare atat de feroce pe cat sunt prezentate in cartile sau in filmele de groaza?

Desigur, bolile pe care le pot transmite sunt deosebit de periculoase. Totusi, se pare ca sobolanii devin violenti numai atunci cand sunt provocati de oameni. Trista lor faima a atins apogeul in vremea Inchizitiei, cand una dintre cele mai des folosite forme de tortura consta in inchiderea celui declarat vinovat intr-o celula plina cu sobolani care nu fusesera hraniti de zile intregi. Apelul la sobolanii infometati ca instrumente de tortura s-a perpetuat pana in secolul XX, ultimul caz fiind inregis­trat in timpul loviturii de stat din Chile, din 1973.


FACTS


A cunoaste, a iubi
In general, teama de anumite animale are un motiv obiectiv: ele ne-ar putea face rau. Dar de câte ori am cazut in capcana antropocentrista de a califica animalele drept bune sau rele? Adesea, pornirea de a le judeca prin prisma trairilor noastre ne face nedrepti. Veninul, musca­tura, intepaturile nu sunt manifestari ale rautatii anima­lelor, ci incercari ale acestora de a se apara sau reflexe legate de hranire.

Nu pot sa nu ma gândesc la miile de serpi (majoritatea neveninosi) ucisi in fiecare an in România numai din teama sau ignoranta; la sutele de mii de lilieci care au parasit pesterile noas­tre, goniti de prigoana la care i-au supus oame­nii; la milioanele de insecte si de paianjeni pe care, chiar când le intâlnim in natura si nu in casa, le stri­vim din reflex. Mai bine sa incercam sa cunoastem animalele si, cunoscându-le, sa invatam sa ne ferim de cele care (subliniez: fara rea-vointa) ne-ar putea face rau.

Foto: Guliver