Prima pagină Stiinta

Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi dezvolţi inteligenţa

Maria Olaru | 10.18.2013 | ● Vizualizări: 29014
Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi poţi dezvolta inteligenţa      (Foto:Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (4)

Oamenii de ştiinţă consideră că inteligenţa provine din două surse. Pe de-o parte e inteligenţa cristalizată, termen ce desemnează totalitatea informaţiilor stocate şi cunoştinţele de tipul „cum să” (genul de informaţii de care are nevoie pentru a putea merge pe bicicletă) şi inteligenţa fluidă. Inteligenţă cristalizată creşte pe măsură ce înaintăm în vârstă, pe când inteligenţa fluide atinge punctul maxim în tinereţea timpurie, pentru ca apoi să înceapă să scadă treptat de-a lungul anilor. Tocmai de aceea, este imperios necesar să ne antrenăm continuu inteligenţa fluidă.

Acum, trebuie să mai înţelegem şi că aşa cum memoria pe termen lung este esenţială pentru cristalizare, memoria de lucru este necesară pentru inteligenţa fluidă. Memoria de lucru este mai mult decât abilitatea de a-ţi aminti un număr de telefon suficient cât să în formezi, ea ne dă acea capacitate de a manipula informaţia pe care o deţinem, să inversăm cifrele care alcătuiesc numărul de telefon sau să le dictăm de la coadă la cap. De asemenea, tot memoria de lucru este cea care ne permitem să identificăm şi să înţelegem o analogie sau o metaforă. 

În ultimele trei decenii, oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă din ce în ce mai bine cum funcţionează memoria de lucru. Ca urmare a reuşitelor lor, specialiştii au reuşit să dezvolte o varietate de teste prin care să o măsoare şi să înţeleagă legătura ei cu inteligenţa de lucru. 

Apoi, în 2008, a fost publicat un studiu foarte interesant şi revoluţionar intitulat Improving Fluid Intelligence with Training on Working Memory şi realizat de Jaeggi, Buschkuehl, Jonides şi Perrig. Atunci, pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au arătat că oamenii s-ar putea să aibă control asupra inteligenţei lor, având capacitatea de a o dezvolta prin antrenament. 

Studiul Jaeggi a fost extrem de influent. De la publicarea lui şi alte cercetări au indicat rezultate similare nu numai în rândul copiilor preşcolari, ci şi al copiilor de şcoală generală, studenţi şi persoane în vârstă. Antrenamentul pentru îmbunătăţirea inteliginţei durează, în general 15 - 25 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, iar rezultatele cercetărilor au indicat că rezultatele mulţumitoare se observă chiar şi după doar 4 săptămâni de practică. 

Aşadar, studiile din ultimii ani au indicat nu numai că ne putem dezvolta inteligenţa fluidă, dar şi că putem face asta la orice vârstă. În plus, potrivit specialiştilor, cu cât ne antrenăm mai mult inteligenţa fluidă, cu atât avem mai mult de câştigat. Şi atunci, dacă lucrurile stau atât de bine, de ce nu am lucra şi noi la dezvoltarea inteligenţei fluide?

Într-un articol din publicaţia Scientific American, psihologul Andrea Kuszewski explică cum putem utiliza cinci strategii, uşor de aplicat în viaţa de zi cu zi şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitivă, potrivit mai multor studii. 

Realizate independent, fiecare dintre cele cinci strategii dau rezultate, însă dacă reuşiţi să ţineţi cont de toate cele cinci, atunci veţi beneficia de o creştere mai rapidă şi mai importantă a inteligenţei fluidei. 

Aşadar, iată cele cinci strategii, modul în care trebuie să le aplicăm şi dovezile ştiinţifice care atestă eficienţa lor:

1. Caută noutatea

Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi poţi dezvolta inteligenţa     (Foto:Shutterstock.com)

Nu este o coincidenţă că geniile precum Einstein au fost şi sunt specializate în mai multe discipline. Geniile caută permanent noutatea, activităţi inovatoare din care pot învăţa mereu. Iar acest lucru, această necesitate a lor de a afla informaţii noi şi utile pare să fie o caracteristică dictată de personalitate. 

Din cele cinci trăsături indicate de modelul psihologic „Big Five” (deschiderea, extraversiunea, conştiinciozitatea, agreabilitatea şi stabilitatea emoţională), doar una singură este corelată cu IQ-ul şi anume deschiderea la noi experienţe. Astfel, oamenii care au un nivel mare de deschidere se află într-o căutare continuă a informaţiei şi a activităţilor noi. 

Atunci când cauţi noutatea, se petrec mai multe lucruri. În primul rând, cu fiecare experienţă nouă pe care o ai creezi noi legături sinaptice. În timpul procesului de învăţare, aceste conexiuni se construiesc una peste alta, cresc activitatea neuronală şi crează şi mai multe conexiuni care la rândul lor formează alte conexiuni. 

De asemenea, noutatea creşte producţia de dopamină lucru care nu numai că duce la o dezvoltarea motivaţiei , dar stimulează şi neurogeneză (adică formarea de noi neuroni) pregătind creierul pentru învăţare. Tot ce trebuie să faci este să îşi doreşti să afli informaţii noi. 

Astfel, condiţiile excelente de învăţare sunt determinate de activităţile noi care declanşează creşterea dopaminei. La rândul ei, această creştere duce la o stare motivaţională mai puternică, lucru care ne determină să fim mai determinaţi în ceea ce facem şi care stimulează naşterea de noi neuroni şi dezvoltarea plasticităţii sinaptice (adică a conexiunilor neuronale sau a învăţării). 

Ca o continuare a studiului Jaeggi, oamenii de ştiinţă din Suedia au descoperit că după 14 ore în care memoria de lucru a fost antrenată timp de 5 săptămâni, potenţialul de conectare al dopaminei D1 în zonele prefrontală şi parietală a creierului creşte. Acest receptor de dopamină, tipul D1, este asociat, printre altele, cu dezvoltarea neuronală. Această creştere a plasticităţii, care permite o mai bună conectare a receptorului, este benefică pentru maximizarea funcţiilor cognitive. 

Aşadar, în încercarea de a-ţi dezvolta capacitatea cognitivă caută mereu noutatea, experienţe care îţi extind orizonturile, citeşte o carte despre un domeniu necunoscut ţie, învaţă să cânţi la un instrument, urmează cursurile unei noi specializări etc.

2. Provoacă-te

Există o mulţime de lucruri scrise despre jocurile care îţi pot „antrena creierul” şi care „te fac mai deştept”, acele jocuri de memorare, cum ar fi Sudoku. Totuşi, aceste jocuri nu ne ajută aşa cum am crede sau cum am spera. Dar totuşi, ele deservesc un scop destul de bun, însă de scurtă durată. Secretul pentru a obţine beneficiul dorit din aceste jocuri este ca atunci când începem să ne descurcăm bine la rezolvarea lor, să trecem mai departe, la alte jocuri noi şi să devenim experţi şi în alte domenii. V-aţi dat seama cum se rezolvă un Sudoku? Foarte bine! Atunci este timpul să căutaţi alt joc care să vă provoace interesul şi să vă solicite. 

Există mai multe studii care susţin acest lucru. De exemplu, acum câţiva ani, omul de ştiinţă Richard Haier a vrut să afle dacă ne putem creşte capacităţile cognitive prin antrenamente intense realizat de-a lungul mai multor săptămâni şi care constau în activităţi noi. în studiu s-a folosit jocul Tetris drept activitate nouă şi prin urmare participanţii la studiu au fost indivizi care nu mai jucaseră niciodată acest tip de joc. Rezultatele studiului au arătat că după ce participanţii s-au antrenat câteva săptămâni cu acest joc, ei au înregistrat o creştere a grosimii corticale şi a activităţii din această zonă, aşa cum s-a constatat atunci când a fost măsurat nivelul glucozei din creier. Practic, creierul a folosit mai multă energie în timpul acestor perioade de antrenament. 

Cu toate acestea, după ce participanţii au devenit experţi în Tetris, şi după ce li s-au dezvoltat capacităţile cognitive ca urmare a antrenamentelor, oamenii de ştiinţă au constatat un declin atât al grosimii corticale, cât şi al nivelului de glucoză folosit în timpul sarcinii. Chiar dacă participanţii au rămas la fel de buni la rezolvarea jocului, scanările cerebrale au arătat că odată cu trecerea timpului se înregistra o activitate cerebrală mai scăzută în timpul jocului. Cu alte cuvinte, participanţii nu mai făceau eforturi mari pentru a perforama bine, motiv pentru care energia cognitivă şi glucoza erau utilizate în altă parte, pentru alte funcţii sau sarcini. 

Prin urmare, pentru a-ţi determina creierul să realizeze noi conexiuni şi pentru ca acestea să rămână active  trebuie să găsim mereu activităţi noi care să ne provoace şi să ne solicite. 

3. Gândeşte creativ

Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi poţi dezvolta inteligenţa     (Foto:Shutterstock.com)

La primul punct spuneam că activităţile noi şi creative, precum cântatul la un nou instrument na ajută să ne dezvoltăm inteligenţa. Aici, în schimb, discutăm despre cogniţia creativă. 

În ciuda credinţei populare, gândirea creativă nu înseamnă că gândim doar cu partea dreaptă a creierului. Acest proces implică ambele părţi ale creierului, nu numai pe cea dreaptă. Cogniţia creativă presupune gândire divergentă (o gamă largă de subiecte), realizarea unor asocieri între idei şi generarea unor opinii noi, originale. Pentru a face acest lucru aşa cum trebuie, avem nevoie ca ambele emisfere ale creierului să coopereze.

Acum mai mulţi ani, dr. Robert Sternberg, fost decan al Universităţii Tufts a fondat centrul PACE (Psychology of Abilities, Competencies, and Expertise) din Boston, cu scopul de a înţelege nu numai conceputul fundamental de inteligenţă, ci şi modul în care ne putem dezvolta inteligenţa prin învăţare în timpul şcolii. 

Implicat în cercetarea The Rainbow Project, el nu numai că a creat metode inovatoare de predare creativă în şcoală, dar a şi generat proceduri de evaluare care au testat studenţii într-un mod prin care să îi determine pe aceştia să găsească rezolvări într-un mod creativ, analitic şi practic şi să nu simtă nevoia de a memora posibilele variante de răspuns. 

Cum erau testele lui Sternberg? Un test creativ, de exemplu, consta în îndemnarea elevilor de a da o mică explicaţie la o animaţie. Pentru o problemă practică, în schimb ei trebuiau să găsească rezolvări la situaţii imaginate. De exemplu, elevii trebuiau să răspundă la întrebarea: „Ce ai face dacă te-ai afla la o petrecere unde nu ai cunoaşte pe nimeni?”. 

Prin aceste teste, Sternberg voia să îi ajute pe elevi să gândească creativ şi practic în acelaşi timp, să dorească să înveţe mai multe date despre un anumit subiect, să înveţe distrându-se şi să transfere şi să utilizeze informaţiile acumulate şi în alte domenii academice. 

La finalul studiului s-a observat că studenţii din grupul care a fost supus la teste (cei cărora li s-a predat folosindu-se metode creative) au primit note mai mari la şcoală, comparativ cu cei din grupul de control (care primiseră sarcini tradiţionale). Ulterior, cei din primul grup au primit şi testul tradiţional spre a-l rezolva, iar rezultatele au indicat că şi de data aceasta ei s-au descurcat mai bine ca cei din cel de-al doilea grup. Asta însemnă că ei au fost capabili să transfere cunoştinţele acumulate prin metode creative şi să obţină note mai mari la teste cognitive diferite de cele cu care erau ei obişnuiţi. 

4. Alege calea mai grea

Eficienţa nu ne este prieten atunci când încercăm să ne creştem inteligenţa. Din nefericire, însă, multe lucruri din viaţă sunt centrate în jurul eficienţei, în încercarea de a face mai multe lucruri într-un timp mai scurt. 

Tehnologia ne ajută să fim foarte eficienţi şi ne uşurează cu mult viaţa. De la calculatorul de buzunar şi până la GPS-ul care ne ajută să ajungem la timp la întâlniri, tehnologia chiar ne uşurează vieţile. Însă, pe de altă parte, ea ne poate afecta capacităţile cognitive, afectându-ne pe termen lung. 

Creierul, la fel ca trupul are nevoie de exerciţii. Dacă încetăm să ne mai folosim capacitatea de a rezolva probleme sau capacităţile cognitive, cele spaţiale sau logice, nu numai că nu ne vom îmbunătăţi starea creierului, dar el va intra în declin. Este foarte adevărat că tehnologia este utilă, dar dacă ne bazăm numai pe ea, aptitudinile noastre cognitive vor fi din ce în ce mai slabe. 

GPS-ul, software-ul de traducere sau cel de verificare a greşelilor de scriere sunt uimitoare şi de mare ajutor, dar dacă ne bazăm numai pe ele riscăm ca abilităţile de orientare să ne devină din ce în ce mai proaste, la fel şi cele de traducere sau de verificare a unui text. 

Există momente când este imperios necesar să utilizăm tehnologia, dar în egală măsură sunt şi situaţii în care nu suntem presaţi de timp şi atunci ar fi mai bine să refuzăm „scurtăturile” şi să ne folosim creierul. 

5. Networking

Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi poţi dezvolta inteligenţa     (Foto:Shutterstock.com)

Partea cea mai bună este că dacă faceţi parte din oamenii care deja ţin cont de primele puncte de mai sus, singur deja faceţi asta. 

Prin networking, realizat  fie prin social media, fie prin interacţiuni faţă-în-faţă, ne expunem la situaţii care fac ca cele patru puncte menţionate mai sus să fie mai uşor de realizat. Expunându-ne la oameni, idei şi medii noi avem mai multe oportunităţi pentru dezvoltarea cognitivă. 

Schimbul de informaţii ne face să vedem lucrurile şi din alte perspective sau să gândim lucrurile într-un mod pe care poate nici nu ni l-am imaginat. Învăţarea, în sine, presupune ca noi să ne expunem la lucruri şi situaţii noi, iar networking-ul ne ajută să facem asta mai uşor. 

Steven Johnson, autorul cărţii „Where Good Ideas Come From” a discutat importanţa grupurilor şi a networking-ului în crearea ideilor noi. Aşadar, dacă doreşti să dezvolţi idei noi, să afli lucruri pe care nu le ştiai sau să auzi opinii diferite de ale tale, networking-ul este soluţia.