Prima pagină Stiinta

Aviz angajatorilor: Cercetătorii au descoperit încă un motiv care să justifice importanţa somnului de prânz

07.03.2015 | ● Vizualizări: 2082
FOTO: Publimedia // Shutterstock     + zoom
Galerie foto (1)

Privarea de somn este asociată cu multe afecţiuni, printre care se numără Alzheimer, depresia, problemele de memorie şi chiar anumite forme de cancer. Cu toată că o oră de somn în mijlocul zilei nu poate compensa absenţei odihnei din timpul nopţii, oamenii de ştiinţă susţin că acesta poate face minuni.

În studiile anterioare, cercetătorii au arătat că somnul de prânz poate întări sistemul imunitar şi funcţiile cognitive. Un nou studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din Michigan a stabilit o legătură între pauzele de somn din timpul orelor de muncă şi un control emoţional îmbunătăţit.

Lipsa somnului a fost asociată cu răspunsuri impulsive la obstacole frustrante, precum şi scăderi ale inteligenţei emoţionale şi a nivelului de gândire constructivă. Simplu spus, pe măsură ce stăm treji o perioadă mai lungă de timp, pe atât suntem mai predispuşi să nu ne putem stăpâni răspunsurile emoţionale.

Cercetătorii din Michigan au descoperit că orele de somn din mijlocul zilei ne cresc toleranţa la frustrare şi ne reduc pornirile impulsive.

Specialiştii i-au rugat pe participanţii la studiu să execute diferite exerciţii comportamentale pe un computer, dar şi să răspundă la întrebări legate de starea lor de spirit, de somnolenţă şi de impulsivitate. Apoi, o parte dintre participanţi au urmărit un documentar de 60 de minute despre natură, iar alţii au dormit timp de o oră. După, ei au repetat sarcinile.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care nu au dormit au fost mai predispuse să nu reziste la frustrarea creată de sarcini ce nu pot fi rezolvate. De asemenea, ai avut porniri impulsive.

Grupul care a dormit a fost mai predispus să reziste la exerciţiile frustrante fără a se enerva.

”Aceste rezultate sugerează că somnul de prânz ar putea fi o strategie eficientă pentru a contracara consecinţele emoţiilor negative, cum ar fi impulsivitatea şi incapacitatea de a face faţă frustrării”, spun autorii studiului.

Sursă: Science Alert