Cafeaua noastra cea de toate zilele

Molecula de cafeina a fost izolata de chimistul german Ferdinand Runge in 1820, dar, la peste 180 de ani la descoperirea ei, inca ii fascineaza pe oamenii de stiinta. Desi unul dintre efecte este acela de a actiona ca stimulant, adica de a inlatura, chiar daca numai temporar, senzatia de oboseala, insusirea cea mai importanta a cafeinei – careia cafeaua ii datoreaza celebritatea nu numai in randul oamenilor obisnuiti, ci si al comunitatii stiintifice – este activitatea ei farmacologica. Cate putin si de multe ori. Acesta este cel mai eficient mod de a bea cafea pentru a trage doar foloase de pe urma cafeinei, fara ca odihna nocturna sa ne fie afectata. Au ajuns la aceasta concluzie, in 2004, cercetatorii de la Rush University Medical Center din Chicago si Harvard Medical School din Boston.
 
Iar daca multa lume se teme ca bautul cafelei poate antrena vreo dependenta, un alt studiu, realizat de Institutul Francez pentru Cercetari Medicale si Sanatate, a dezmintit orice invinovatire adusa popularei bauturi: consumul a una pana la trei cesti de cafea in fiecare zi nu provoaca altceva decat efectele pozitive ale cresterii energiei si ale imbunatatirii atentiei si capacitatii de concentrare. Experimentul, realizat pe soareci, a aratat ca, spre deosebire de substante precum amfetaminele, cocaina sau nicotina, care, consumate chiar si in doze mici, pot conduce la dependenta, cafeina nu actioneza asupra zonelor creierului care sunt implicate in astfel de procese. Potrivit cercetatorilor francezi, pentru activarea respectivelor zone ar trebui ca un om sa-si administreze intr-o singura doza echivalentul a sapte cani de cafea, ceea ce ar duce, fireste, la imediate efecte colaterale: anxietate, nervozitate, depresie.
A bea sau a nu bea cafea
Ii ajuta sau nu-i ajuta pe atleti? Aceasta este hamletiana intrebare pe care numerosi oameni de stiinta din Europa si din Statele Unite si-o pun atunci cand vorbesc despre efectele cafeinei asupra rezistentei fizice si, implicit, asupra prestatiei sportive. In pofida numeroaselor studii menite a elucida acest mister, incertitudinea persista intr-o asemenea masura incat, pana in clipa de fata, nimeni nu si-a asumat responsabilitatea de a da un raspuns definitiv. Ce-i drept, ritmul in care cercetarile avanseaza este destul de lent, intrucat efectele cafeinei variaza in functie de greutatea corporala, de tipul de exercitiu performat, de durata si intensitatea acestuia, ba chiar de mediul in care sportivii se antreneaza. Cu totul diferit stau insa lucrurile pe „teren“, unde atletii nu dau nici pe departe dovada de atatea scrupule.

Se spune ca un procent de 50% dintre ciclisti nu uita niciodata sa-si alimenteze „rezervorul“ cu trei-patru cesti de cafea, recurgand la acest stimulent inainte si in timpul competitiilor. Motivul este evident: cafeina, al carei nume chimic este 1,3,7 trimetilxantina, ca si teofilina (1,3 dimetilxantina) continuta in ceai sau teobromina (3,7 dimetilxantina) din cacao, toate trei apartinand aceleiasi familii a metilxantinelor, stimuleaza nu numai sistemul nervos central, ci si muschii inimii, generand o crestere atat a frecventei pulsului, cat si a debitului cardiac (cantitatea de sange pompata pe minut); de pe urma acestora beneficiaza mai ales cei ce practica sporturi de performanta si au nevoie de o inima care sa functioneze la capacitate maxima. {i asta nu este totul. Gratie cafeinei, musculatura bronhiilor se relaxeaza, favorizand o respiratie mai buna – aspect fara indoiala crucial pentru atleti. Consumul excesiv de cafea si de alte bauturi care contin cafeina este totusi taxat de testele antidoping. A aflat acest lucru pe pielea lui fostul campion italian de ciclism Gianni Bugno, suspendat, in 1994, din activitatea competitionala vreme de 3 luni, in urma unui control toxicologic din care a reiesit ca in sange ii „clocoteau“ peste 12 miligrame de cafeina/litru de urina (limita maxima admisa de Comitetul Olimpic International). O cifra imposibil de atins prin consumul a doar trei sau patru cesti de cafea.

• Oamenii de știință din domeniul energiei dezleagă misterul strălucirii aurului
• Trucul simplu și rapid prin care să-ți schimbi instant viața în bine

O veste buna si pentru amatorii de alte „sporturi“. Potrivit unui studiu recent al specialistilor de la  Kaiser Permanent Medical Care Program din Oakland, California, publicat in prestigioasa Archives of Internal Medicine, consumul de cafea protejeaza organismul marilor bautori de alcool de riscul cirozei hepatice. Cercetatorii au examinat si confruntat observatiile facute asupra a 125.580 de persoane care, intre 1978 si 1985, au declarat voluntar ce cantitati de cafea, ceai si bauturi alcoolice consuma in mod regulat. In 2001, 330 dintre acestea au fost diagnosticate cu ciroza ficatului. In cazul a 199, cauza imbolnavirii era strans legata de consumul ridicat de alcool. Dupa analizarea intregului volum de date, concluzia a fost ca, in cazul bautorilor de cursa lunga, consumul de cafea actioneaza ca un  fel de antidot, fiind invers corelat cu riscul de ciroza. Nu s-a constatat in schimb nici un efect benefic asupra ficatului in cazul consumului de ceai. Este cafeaua, asadar, si nu orice alta substanta care contine cafeina, cea in masura sa inhibe declansarea acestei maladii.
Mit&Realitate
MIT: Cafeaua da dependenta.
REALITATE: Oamenii afirma ca sunt „dependenti“ de cafea in acelasi mod in care spun ca sunt dependenti de shopping, de munca sau de televizor. In realitate, in opinia majoritatii cercetatorilor, cafeina nu creeaza dependenta. Intrerupt brusc, consumul obisnuit de cafea le poate provoca insa unora dureri de cap, oboseala sau somnolenta. Aceste simptome dureaza o zi sau doua si pot fi evitate prin reducerea treptata a consumului.

MIT: Cafeaua creste riscul de osteoporoza.  
REALITATE: Unele studii au indicat consumul de cafea ca pe un factor al pierderii de calciu din organism, prin intermediul urinei. S-a demonstrat insa ca este vorba despre o pierdere infima si ca, de fapt, consumul de cafea in limite normale nu influenteaza negativ nivelul de calciu si densitatea osoasa.

MIT: Cafeaua poate sa provoace cancer. 
REALITATE: Doua studii realizate in Norvegia si Hawaii pe un numar mare de persoane si analiza a 13 teste in care au fost implicati peste 20.000 de subiecti nu au pus in evidenta nici o legatura intre consumul obisnuit de cafea si riscul de cancer (dimpotriva, antioxidantii din cafea par a avea efecte benefice asupra sanatatii).

MIT: Cafeaua creste riscul bolilor cardiace. 
REALITATE: Studii realizate la scara larga au demonstrat ca bautul cafelei nu sporeste riscul bolilor cardiovasculare, nu ridica nivelul colesterolului in sange si nu determina neregularitati ale batailor inimii. La unii subiecti sensibili la cafeina s-a observat doar o usoara si temporara crestere a presiunii sanguine in urma consumului de cafea. O crestere comparabila cu cea provocata de urcatul scarilor.

MIT: Femeile gravide trebuie sa evite consumul de cafea.  
REALITATE: Doua studii relevante, realizate in Statele Unite, nu au identificat vreo legatura intre consumul de cafea si numarul de sarcini anormale. Nici alte cercetari stiintifice ulterioare nu au reusit sa coreleze consumul de cafea cu avortul spontan sau cu cresterea anormala a fatului.
CAFEAUA si creierul
Cafeina poate actiona ca neuroprotector impotriva morbului Parkinson, boala degenerativa cauzata de diminuarea nivelului de dopamina din creier. Este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Massachusetts General Hospital din Boston si publicat in Journal of Neuroscience. Michael A. Schwarzschild si colegii sai au utilizat un model animal pentru a reproduce boala, relevand faptul ca administrarea de MPTP (o substanta ce scade drastic nivelurile de dopamina) le cauza soarecilor de laborator aparitia simptomelor specifice Parkinson-ului. In schimb, administrarea preventiva de cafeina – echivalentul a una-doua cesti in cazul unui om – reducea efectul substantei chimice si mentinea dopamina la nivel normal, impiedicand neurodegenerarea. Potrivit oamenilor de stiinta, actiunea neuroprotectoare a cafeinei survine prin blocarea receptorului neuronal A2A, o proteina aflata doar in celulele implicate in degenerarea specifica bolii lui Parkinson.
Probabil ca rezultatul cel mai surprinzator, dar si cel mai cert, scos la iveala in urma experimentelor facute in ultimii 15 ani cu privire la efectele cafeinei asupra fertilitatii masculine a fost ca, la barbati, consumul de cafea stimuleaza motilitatea („vioiciunea“) spermei. Asadar, spermatozoizii hipocinetici (cei cu motilitate insuficienta) ar putea fi viabili pentru o eventuala inseminare artificiala sau fecundare in vitro dupa un tratament cu cafeina.
Carte de vizita
In natura exista peste 80 de specii ale arborelui de cafea, planta din familia rubiaceelor, dar cele mai importante din punct de vedere comercial sunt Arabica si Canephora, ultima cunoscuta si sub numele de Robusta. Cele doua specii de cafea prezinta diferente atat calitative, cat si cantitative in ceea ce priveste  compozitia chimica. Arabica stocheaza mai multe lipide si alte substante, precum trigonelina, in vreme ce Robusta contine mai multa cafeina si acizi clorogenici. Compozitia cafelei se modifica semnificativ prin procesul de prajire. Multi compusi ai acesteia se transforma, altii dispar, altii noi se formeaza. In prima faza se reduce umiditatea boabelor verzi, incalzindu-se pana cand ating o temperatura de 160 de grade Celsius; in acest punct incep pierderile de substante organice, concomitent cu  formarea anhidridei carbonice; este si temperatura la care survin importante transformari chimice si se formeaza multe sute de substante volatile, ce determina atat aroma cafelei prajite, cat si pigmentii maronii, a caror structura e cunoscuta doar partial. La peste 240 de grade Celsius, bobul incepe sa arda. Cele mai recente studii cu privire la compozitia chimica a cafelei, realizate dupa metodologii sofisticate, au identificat mai bine de 600 de substante diferite: minerale, lipide, trigliceride, acizi grasi liberi, proteine, aminoacizi, carbohidrati si cafeina.

Cafeaua noastra cea de toate zilele contine circa 4% minerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor etc.). Potasiul se „elibereaza“ aproape in totalitate pe parcursul prepararii bauturii, regasindu-se in ceasca de cafea. Multe lipide se pierd insa in timpul prajirii, iar altele sunt retinute de filtru sau de expresor. Cafeaua fiarta (turceasca) este singura in care majoritatea lipidelor trec in bautura. Tocmai aceasta fractie lipidica este cea care poate contine asa-numitul „factor X“, suspectat ca ar fi responsabil de cresterea nivelulului colesterolului in sange. Cafeina este absorbita foarte rapid de catre organismul uman, la nivel gastrointestinal. Ea atinge concentratia maxima in sange dupa doar 15 minute de la „administrare“, pentru ca apoi aceasta sa se diminueze in mod treptat, disparand in totalitate dupa cateva ore. Studii de data recenta sugereaza ca licoarea ar putea fi utila in tratamentul reactiilor alergice, gratie capacitatii sale de a reduce concentratia de histamine – substantele produse prin reactia organismului la un alergen.

Ce se intelege prin „consum moderat de cafeina“
Pentru o persoana adulta, consumul moderat de cafeina este de circa
300 mg/zi. Iata care sunt cantitatile de cafeina continute in cele mai frecvente tipuri de cafea: 
– solubila: 75 mg la o ceasca de 190 ml
– la filtru: 85 mg la o ceasca de 190 ml
– espresso: 30-50 mg la o cescuta de 30 ml