Home » Știință » Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie

Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie

Publicat: 27.04.2010
În cei 115 ani de apariţie, Gazeta Matematică a contribuit şi continuă să contribuie la formarea de specialişti, conştiinţe şi caractere. Elevii, profesorii de diverse discipline, matematicienii, inginerii, economiştii şi cercetătorii ce au rezolvat, în timpul şcolii, liceului sau în facultate, probleme din Gazeta Matematică, sau au publicat probleme propuse şi articole în Gazeta Matematică, au fost animaţi de o pasiune pentru matematică, pentru gândirea creativă, pentru demonstraţie şi argumentaţie. Această pasiune era încurajată de un cadru stimulator şi motivant al colaborării la Gazeta Matematică.

De ce Matematica?

De la aparitie, în anul 1895, şi până în prezent,
revista a însemnat un reper important al matematicii româneşti şi o
adevărată şcoală de matematică ce a contribuit la formarea
numeroaselor generaţii de tineri pasionaţi de matematică, din
rândul cărora s-au desprins mulţi matematicieni ce fac cinste
României în întreaga lume.
Gazeta Matematică este cea mai
cunoscută revistă de matematică din România destinată tineretului
în vederea dezvoltării şi intăririi învăţământului de matematică.
Revista s-a declarat de la prima apariţie ca o revistă de cultură
matematică pentru tineret.

Soarta Gazetei Matematice este constituită din „urcuşuri şi
coborâşuri”, aşa cum se întâmplă şi cu viaţa unui om. Vitregiile
vremii au fost înfrânte cu ajutorul unor iubitori ai Gazetei
Matematice, şi nu au fost puţini. Şi tinerii şi cei mai în vârstă
trebuie să cunoască aceste aspecte, astfel ca din experienţele prin
care a trecut Gazeta Matematică să se extragă acelea care conduc la
progres, la dezvoltare şi la cunoaştere. Daca Matematica nu
ar fi fost, „nimic nu ar fi fost”: nici roata şi nici calculatorul,
nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici
Cibernetica
. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale
inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată
viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe
semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi
ordonat, să viseze şi să fie fericit.

Un rol primordial în promovarea matematicii în rândul tinerilor îl
are profesorul de matematică. Acesta trebuie să îşi îndeplinească
menirea de dascăl prin folosirea metodelor didactice şi pedagogice
cele mai adecvate descoperirii studierii matematice de către câţi
mai mulţi elevi şi studenţi. Dascălul trebuie să vadă în elevii săi
nu „elevi buni” şi „elevi slabi”, ci „elevi” ce trebuie să fie
îndrumaţi să-şi descopere aptitudinile către domeniile cunoaşterii
şi să fie încurajaţi să parcurgă „step by step” tainele învăţării
şi descoperirii cunoaşterii ştiinţifice. Elev fiind, acad.
prof. Miron Nicolescu (1903-1975) îşi aminteşte că s-a abonat la
Gazeta Matematică la îndemnul profesorului său de
matematică
. Iată ce spunea în acest sens: „Primul contact
cu această revistă nu a fost uşor. Mi se părea că nu voi înţelege
niciodată nimic. Gheaţa s-a spart numai atunci când am văzut că pot
rezolva şi eu o problemă propusă de alţii. A urmat atunci un moment
pe care nu-l voi uita niciodată: momentul în care mi-am văzut o
notă matematică, tipărită în revistă. A urmat apoi un articol, apoi
alte articole. Drumul fusese trasat. De la început am ştiut că nu
voi putea urca mai sus în cercetarea adevărurilor matematice decât
muncind necontenit ” („Academician profesor Miron Nicolescu” de
Solomon Marcus, Gazeta Matematică, nr. 11, 1975). În această notă
profesorul Solomon Marcus îşi aminteşte că
profesorul Miron Nicolescu i-a spus odată „Până la proba
contrarie, pentru mine orice om este bun şi îi acord
încredere”.

Astăzi, profesorul de matematică trebuie să se adapteze la noile
condiţii impuse de noua dezvoltare a societăţii româneşti. Se spune
de către elevi, studenţi şi părinţi că „Matematica este grea, că
este aridă şi că este mult prea abstractă şi teoretică”. Ministerul
de resort, asociaţiile profesionale, comisiile de specialitate şi
în general profesorii de matematică, trebuie să pornească de la
această situaţie în analiza şi definirea programelor de reformă a
sistemului educaţional.

În prezent, în cadrul Uniunii Europene sunt operaţionale diverse
programe de cercetare şi dezvoltare ce au la bază cunoaşterea
ştiinţifică şi tehnologică mondială. De exemplu, în anul 2009, în
cadrul Anului European al Cercetării şi Inovării (European Year of
Creativity and Innovation), sub deviza „Imaginează. Creează.
Inovează”, s-a definit promovarea de demersuri creative şi
inovatoare în diferite sectoare ale activităţii umane. S-a urmărit
promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi
tehnologic, a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării
tehnologice, precum şi promovarea unei mai strânse legături între
arte, între organizaţii, şcoli şi universităţi.

Începutul – Fondatorii şi „Stâlpii“ Gazetei Matematice

În octombrie 1894, cinci tineri ingineri Victor Balaban,
Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu
(consideraţi fondatorii G.M.), tineri absolvenţi ai Şcolii de
Poduri şi Şosele din Bucureşti (azi Universitatea „Politehnica”
Bucureşti)
, au luat în discuţie rezultatele slabe
obţinute de candidaţi la examenul de admitere din acel an. În
concluzie, s-a propus înfiinţarea unei reviste romanesti de
matematică pentru „elevii liceelor noastre”.
Numele
revistei „Gazeta Matematica” a fost propus de Victor Balaban.
Acesta nu îşi va vedea visul împlinit deoarece se îmbolnăveşte
grav, si va muri la vârsta de 25 de ani. Prima redacţie a revistei
a fost formată din cei cinci tineri ingineri (Victor Balaban a fost
înlocuit cu Constanţa Pompilian, proaspătă licenţiată în matematici
la Bucureşti şi Paris), la care s-au adăugat inginerii Emanoil
Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu şi Tancred
Constantinescu şi matematicianul Andrei G. Ioachimescu cu licenţă
în matematică la Paris.

Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini,
la 15 septembrie 1895
, după ziua în care a fost testat şi
verificat cu o locomotivă de mare tonaj, Podul de la Cernavodă
(construit sub conducerea ing. Anghel Saligny), cea mai mare
construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri. În acelaşi an
s-a alăturat Redacţiei matematicianul Gh. Ţiţeica (rămas în
Redacţie până la sfârşitul vieţii), absolvent din acel an al
Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Au urmat A. Davidoglu (1902),
C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907).

  • Deviza Gazetei Matematice „entuziasm, armonie, muncă,
    sacrificiu” este opera unor ingineri şi matematicieni.
  • În anul 1901 revista inaugurează colecţia Biblioteca Gazetei
    Matematice cu publicarea volumului „Culegere de probleme de
    aritmetică, algebră, geometrie şi trigonometrie”, autori fiind I.
    Ionescu, A. Ioachimescu, Gh. Ţiţeica, V. Cristescu, care se va
    tipări în mai multe ediţii.
  • „Stâlpii”Gazetei Matematice sunt consideraţi: Ion Ionescu,
    profesor la Şcoala Politehnica, celebrul matematician Gheorghe
    Ţiţeica, profesorul de mecanică Andrei Ioachimescu şi inginerul
    Vasile Cristescu (autorii culegerii ITIC).
  • În anul 1909, la o şedinţă a redacţiei ţinută la Valea
    Călugărească, s-a hotărât înfiinţarea Societăţii Gazeta Matematică
    (la 1 septembrie 1909 Redacţia Gazetei Matematice a fost
    transformată în Societate).
  • În anul 1910, Adunarea Deputaţilor votează Legea privind
    recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică, iar Regele Carol I
    promulgă legea privind recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică
    prin decretul regal nr. 3798. Acest moment este începutul istorie
    Societăţii de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). Anul acesta,
    în septembrie 2010 se aniversează centenarul SSMR.

În primul an au existat 144 abonamente, după care anual numărul
abonamentelor a crescut mereu. Tirajul a crescut vertiginos,
ajungând la mai mult de 50.000 de exemplare în anul 1974, iar în
jurul anilor ’80 Gazeta Matematica se publica în 120.000-140.000
exemplare. În anul 1959, la iniţiativa României, s-a organizat la
Bucureşti şi Braşov, prima Olimpiadă Internaţională de Matematică
(OIM). Următoarea ediţie s-a organizat tot în România, la Sinaia
(în anul 1960).

Începând cu anul 1964, odată cu înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe
Matematice (S.S.M.), s-a hotărât publicarea a două reviste, una
pentru elevi (seria B) şi alta pentru profesori (seria metodică şi
metodologică). Revistele se vor numi Gazeta Matematică, Seria A şi
Gazeta Matematică, Seria B.

Evoluţia Revistei Gazeta Matematică

Rezolvitorii de probleme, la început puţini – în număr
de 90 în anul 1950 – se înmulţesc permanent, ajungând la câteva mii
în anul 1974.
Fiecare număr al Gazetei conţinea câteva
pagini cu numele rezolvitorilor scrise mărunt, ordonate alfabetic
pe localităţi.

Cuprinsul Gazetei se îmbogăţeşte permanent cu noi
rubrici
, de la Articole, Note matematice, Chestiuni de
examen, Bibliografii, la Cereri, Diverse, Probleme rezolvate,
Probleme propuse, Rubrica rezolvitorilor. Sunt cuprinse aproape
toate domeniile matematice: aritmetică şi teoria numerelor,
algebra, geometria (sintetică, analitică, diferenţială,
descriptivă), trigonometria, analiza matematica, logica matematică
etc. Din anul 1980 s-a introdus o rubrica nouă „Probleme de
informatică”. De asemenea, din acel moment au apărut în revistă şi
câteva articole de informatică având în vedere
amploarea informaticii şi interesul tinerilor pentru informatică şi
utilizarea calculatorului. Acest lucru asigura succesul revistei şi
atrăgea mulţi elevi, profesori, matematicieni, ingineri şi
cercetători. Pe lângă toate acestea, redacţia reuşea să ordoneze
rezolvările de probleme apărute în revistă şi să premieze anual pe
foarte mulţi elevi. Această recunoaştere reprezentă şi o
consideraţie pentru activitatea desfăşurată de profesorii de
matematică din şcolile din România.

Trebuie să evidenţiem importanţa redacţiei Gazetei Matematice
privind modul de organizare al tuturor activităţilor legate de
revistă: publicarea problemelor propuse şi a articolelor,
verificarea rezolvărilor trimise la redacţie, publicarea numelor
rezolvitorilor de probleme, publicarea problemelor date la diverse
examene sau concursuri de matematică, publicarea soluţiilor de
probleme, publicarea de articole şi probleme privind perfecţionarea
profesorilor de matematică, publicarea de note matematice,
publicarea de materiale privind activitatea membrilor Societăţii de
Ştiinţe Matematice, azi Societatea de Ştiinţe Matematice din
România (SSMR). «Anul 1950 este un an foarte greu pentru Redacţia
Gazetei Matematice deoarece Statul preia abuziv şi prin violenţă,
fără titlu sau vreo altă formalitate imobilele Societăţii Gazeta
Matematică, respectiv Casa Societăţii Gazeta Matematică din Calea
Griviţei 144 şi Casa de citire Ion N. Ionescu din str. Răsuri nr.
25. Prin acest „act de cultură” s-a distrus fizic Biblioteca
Societăţii Gazeta Matematică» (A se vedea „Istoricul Societăţii de
Ştiinţe Matematice din România” ).

  • Din anul 1955, redacţia Gazetei Gatematice reuşeşte să
    funcţioneze în două camere (de la parter) în localul Facultătii de
    Matematică din Str. Academiei 14 (unde se află şi astăzi); după
    pregătiri de cinci ani (între 1950-1952 funcţionează pe Bd. 6
    martie nr. 69, 1952-1954 Str. Dionisie Lupu, iar în vara lui 1954
    în Str. Spiru Haret nr. 6).
  • În anul 1949 prin unificarea Societăţii Gazeta
    Matematică cu Societatea Română de Ştiinţe ia naştere Societatea de
    Ştiinţe Matematice şi Fizice din Romănia, care moşteneşte pe baza
    unui nou statut patrimoniul celor două societăţi. Preşedintele
    acestei noi societăţi a fost acad. Gr. C. Moisil. Societatea de
    Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizeză Olimpiada
    Naţională de Matematică cu sprijinul financiar al statului, în trei
    etape : locală, judeţeană, naţională, preluând tradiţia
    concursurilor anuale ale Gazetei Matemaice, care nu aveau o
    extindere naţională.
  • În anul 1964, prin desprindere, se înfiinţarea
    Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.).

Redacţia Gazetei Matematice, în perioada 1950-1999 a fost
coordonată de următorii redactori şefi: 1956-1968, Sacter O.;
1969-1974, Ionescu-Ţiu Constantin; 1974-1980, Pârşan Liviu;
1980-1995, Teodorescu Nicolae; 1996-1999, Ţena Marcel. Soarta
revistei este strâns legată de istoria S.S.M.R. Conducerea
Societăţii de Ştiinţe Matematice din România de la înfiinţare (în
fapt, istoria SSMR începe în anul 1909 când s-a hotărât înfiinţarea
Societăţii Gazeta Matematică): 1949-1973, acad. Grigore C. Moisil
-preşedinte; 1973-1995 acad. Nicolae Teodorescu – preşedinte; din
anul 1995 acad. Petre Mocanu – preşedinte; din anul 2004 prof. dr.
Dorin Popescu – preşedinte; din anul 2007 prof. dr. Radu Gologan –
preşedinte.

  • În anul 1956 Societatea de Ştiinte Matematice şi Fizice din
    România organizează al V-lea Congres al Matematicienilor Români
    unde se propune organizarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică
    ce va avea loc în anul 1959 în România; în anul 1978 Societatea de
    Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizează a XX-a
    Olimpiada Internaţională de Matematică.
  • Centenarul Gazetei Matematice din anul 1995: a fost realizat
    numărul jubiliar al Gazetei Matematice (nr. 9/sept. 1995), au fost
    tipărite Afişul jubiliar, Diploma jubiliară, Timbrul jubiliar şi 6
    întreguri poştale.

După anul 1989, în cadrul redacţiei Gazetei Matematice s-au produs
mai multe schimbări. Tirajul a început să scadă. În anul 1995, în
cel de-al 110-lea an al apariţiei sale, Gazeta Matematică Seria B
s-a tipărit în 8000 de exemplare, iar Seria A în 700 de exemplare.
Apariţia revistei a fost posibilă şi prin atragerea unor
sponsori.

Astăzi, revista şi activitatea de promovare a matematicii este
susţinută de compania Softwin
. S-au divesificat
modalitatile de comunicare şi de prelucrare a tuturor informaţiilor
legate de activitatea revistei. Toate aceste forme încearcă să facă
faţă diverselor aspecte negative apărute în ultimii ani privind
interesul tinerilor faţă de matematică, şi în general faţă de
învăţătură şi educaţie. De fapt, dacă se face o analiză mai atentă
se poate deduce că există probabil aceleaşi condiţii negative ce au
determinat pe cei cinci tineri fondatori ai Gazetei Matematice, în
anul 1895, să se gândească la o iniţiativă privind cultura
matematică a tinerilor din liceele româneşti.

Astăzi, evident sunt mult mai multe modalităţi de initiativă, dar
trebuie să remarcăm faptul că intuziasmul şi voinţa unor tineri nu
pot fi planificate şi nici nu pot fi căutate sau controlate. În
concluzie, soluţiile se găsesc tot în manifestările, atitudinile şi
iniţiativele tinerilor noştri, iar ceilalţ -colegi, prieteni,
organizaţii, guvernanţi- au obligaţia să-i sprijine şi să-i
încurajeze.au obligaţia să-i încurajeze.

În zilele noastre, prin utilizarea tehnologiilor IT şi Web există
variate modalităţi de atragere a tinerilor în activitatea de
rezolvare de probleme: http://www.olimpiade.ro, http://www.viitoriolimpici.ro,
http://www.concurs-euclid.ro/,
http://www.cangurul.ro/, http://www.arhimede.ro/, http://www.experior.ro
.

TOP 100: Probleme şi articole în Gazeta Matematică (1895-2005)

Probleme şi Articole publicate în GM (perioada
1895-2005) de către elevi, profesori, matematicieni, ingineri,
cercetatori.

NOTA: Informaţiile privind numărul de probleme propuse şi articole
publicate în G.M. în perioada 1895-2005 sunt preluate din ediţia
electronică a Gazetei Matematice realizată de SSMR şi compania
Softwin. Aplicaţia oferă serviciul „Lista autori”. Datele au fost
preluate manual şi prelucrate automat prin sortare după Nr. Total
de probleme propuse şi articole.

Nr.crt.

Nume şi Prenume

Probleme

Articole

Total

1

Ionescu-Ţiu Constantin D.

2289

16

2305

2

Ionescu Ion

635

421

1056

3

Bătineţu-Giurgiu Dumitru

681

62

743

4

Buicliu Gh.

462

191

653

5

Chiriţă Marcel

349

169

518

6

Panaitopol Laurenţiu

479

18

497

7

Pârşan Liviu C.

460

15

475

8

Linteş Ioan Gheorghe

274

140

414

9

Szőllőssy Gheorghe

368

3

371

10

Simionescu Gh. D.

279

42

321

11

Doboşan Aurel

284

1

285

12

Safta Ion

263

1

264

13

Ţena Marcel

230

31

261

14

Ghermănescu M.

206

51

257

15

Tomescu Ioan I.

230

24

254

16

Ţiţeica Gabriela

145

108

253

17

Thebault V.

131

112

243

18

Teodorescu Nicolae

95

146

241

19

Rotaru Florin

238

0

238

20

Bencze Mihaly

172

62

234

21

Ioachimescu Dumitru

187

40

227

22

Abramecu N.

166

57

223

23

Atanasiu Ionel

199

0

199

24

Mihăileanu Nicolae N.

148

46

194

25

Pavelescu Nicolae

179

14

193

26

Constantinescu Laura

187

1

188

27

Teodorescu Ioan St.

153

28

181

28

Nicula Virgil

153

13

166

29

Andronache Marian

160

5

165

30

Cristescu V.

105

59

164

31

Motrici Cristinel

150

7

157

32

Andreescu Titu

146

11

157

33

Sergescu Petre C.

74

83

157

34

Ionescu-Bujor Constantin Th.

94

62

156

35

Maftei Ioan

148

4

152

36

Apostol Constantin

150

1

151

37

Pop Valer

147

0

147

38

Ghiţă Romiţă

146

1

147

39

Ghiţă Ioan

142

1

143

40

Acu Florin Dumitru

127

16

143

41

Ghioca Adrian P.

134

7

141

42

Stoenescu Alexandru

90

49

139

43

Lalescu Traian

82

56

138

44

Achim Gh.

137

0

137

45

Angheluţă Th.

100

37

137

46

Ene Aurel

136

0

136

47

Tudor Ionel

135

1

136

48

Lascu Mircea Mihai

127

8

135

49

Miheţ Dorel

129

4

133

50

Ţino Ovidiu

97

36

133

51

Predescu Ioan Z.

130

0

130

52

Firu Doru

128

0

128

53

Focşăneanu Mihail I.

76

50

126

54

Gheorghiu Şerban A.

92

33

125

55

Anca Dorinel

119

4

123

56

Costachescu Cezar

117

5

122

57

Radu Dan

120

1

121

58

Cojocaru Daniel

118

0

118

59

Ursărescu Marian

117

1

118

60

Ghergu Marius

111

6

117

61

Săvulescu D.

114

1

115

62

Alexe Ştefan

110

4

114

63

Coşniţă Cezar

103

9

112

64

Florescu Ioan B.

67

45

112

65

Miculiţă Mihai

105

6

111

66

Vulpescu-Jalea Florin

101

10

111

67

Becheanu Mircea

89

21

110

68

Smarandache Ştefan

108

0

108

69

Şerbănescu Dinu

103

5

108

70

Vlada Marin

99

5

104

71

Brânzei Dan

90

14

104

72

Grecu Cristian

102

0

102

73

Caragea Constantin

99

3

102

74

Pop Ovidiu

99

3

102

75

Ilie Romeo

100

0

100

76

Ţifui Stefan

99

0

99

77

Zidaru Vasile

99

0

99

78

Barisien E.N.

93

6

99

79

Sacter Octav

82

16

98

80

Popoviciu Tiberiu

64

34

98

81

Georgescu Corneliu

90

7

97

82

Andrica Dorin

83

12

95

83

Zapan Grigore C.

76

19

95

84

Gheorghiu Gheorghe Th.

67

28

95

85

Vicol-Turcanu Gheorghe

93

0

93

86

Iacob Eugeniu St.

79

14

93

87

Marnescu Damian

92

0

92

88

Bostan Gh.

90

2

92

89

Sireţchi Gheorghe

84

8

92

90

Roşu Alexandru

66

26

92

91

Cocea Th. Gheorghe

84

7

91

92

Secleman Dan

89

0

89

93

Molea Gheorghe F.

88

1

89

94

Niculescu Liliana

87

2

89

95

Abasohn Ernest

77

12

89

96

Nicolau Constantin H.

79

9

88

97

Ottescu Constantin

79

9

88

98

Zapan Gheorghe

67

20

87

99

Adam Mircea

65

22

87

100

Bebea Nicolae

85

0

85

REFERINŢE
1. SSMR, Gazeta Matematică, Ediţie electronică (1895-2005), SSMR şi
SOFTWIN, http://www.gazetamatematica.net

2. Mircea Trifu, „FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI, O
(posibilă) istorie despre fapte şi oameni”,
http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26
3 Mircea Trifu, „Ion Ionescu (Bizet) (1870-1946) „, http://www.viitoriolimpici.ro,

http://www.viitoriolimpici.ro/olimp/staticContent/history/profile_3_docs/IstoriaMatematicii3.pdf

4. M. Vlada, „Tehnologii creative şi inovative în Învăţământul
virtual – Conferinţele CNIV şi ICVL”,
http://topub.unibuc.ro/?p=558,
http://virtuallearning.ning.com
5. M. Vlada, 2010: Gazeta Matematica la 115 ani de aparitie. Apărut
în: Elearning.Romania, 2010-02-08. Bucureşti
6. LKD,
http://virtuallearning.ning.com/forum/topics/2010-gazeta-matematica-la-115

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase