Prima pagină Stiinta

Drona – „ochiul din cer” care vede tot

Marius Comper | 02.20.2012 | ● Vizualizări: 5506
Drona – „ochiul din cer” care vede tot     drona, drone, uav, uas, tehnologie, militara, armata, viitor + zoom
Galerie foto (7)

Vehiculele aeriene fără pilot, „dronele”, reprezintă cea mai importantă inovaţie din domeniul militar realizată în ultimii ani. Dacă până de curând dronele erau utilizate doar în teatrele de război, ele ar putea deveni cât de curând omniprezente. De la agricultură şi arheologie până la jurnalism, dronele promit să transforme numeroase domenii în deceniile următoare, marcând o schimbare fără precedent în viaţa noastră de zi cu zi.

Dronele în război

Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor.

Succesul campaniei israeliene a reaprins pasiunea armatei americane pentru UAV-uri (unmanned aerial vehicles, denumirea oficială a dronelor). De altfel, una dintre cele mai cunoscute drone folosite de azi de armata SUA, Predator, este inspirată de un design israelian.

Ca urmare a dezvoltării sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în bazele militare de pe teritoriul SUA.

Pentru că dronele prezintă numeroase avantaje faţă de aeronavele cu pilot, ele au devenit o armă esenţială în arsenalul armatei americane. În 2001, când SUA a declarat starea de război în urma atacului terorist din 11 septembrie, armata americană deţinea 50 de drone. Astăzi, numărul acestora se ridică la 7.500, iar oficialii americani intenţionează să extindă reţeaua globală de drone, urmând să finanţeze acest proiect în dauna programelor convenţionale.

În ultimul deceniu, dronele au devenit un instrument cheie al forţelor armate americane şi al CIA. Rolul lor e dovedit de faptul că în 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W. Bush în toţi cei 8 ani de mandat.

Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).

Pentagonul va cheltui 5 miliarde de dolari în acest an pe drone, iar numărul piloţilor antrenaţi să conducă de la sol aceste UAV-uri este deja mai mare decât cel al piloţilor specializaţi în avioane de luptă şi bombardiere.

Ţări din întreaga lume urmează modelul american, dronele devenind o componentă esenţială a forţelor armate. Domeniul militar nu este, însă, singurul ce înregistrează transformări importante ca urmare a apariţiei dronelor. Aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite în tot mai multe domenii.

Utilizările civile ale dronelor

Dacă iniţial dronele erau fabricate în exclusivitate de companiile din domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine, ce pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului.

Ca urmare a costului redus al achiziţionării unei drone simple (sau al construirii ei), aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite tot mai mult şi în afara forţelor armate.

În SUA, numeroşi amatori şi-au construit drone sau au cumpărat astfel de aparate. Mulţumită lor au fost identificate utilizări ale dronelor în scopuri publice. În Texas, un pasionat al tehnologiei a descoperit cu ajutorul dronei sale că o uzină de procesare a cărnii deversa ilegal tone de sânge de porc într-un pârâu din apropiere. Imaginile surprinse de camera ataşată dronei au susţinut plângerea înaintată de persoana respectivă agenţiei de mediu, care a sancţionat compania.

În California, agenţiile imobiliare au început să folosească dronele pentru a filma şi fotografia din aer proprietăţile de lux, materialele mult mai convingătoare permiţându-le să obţină un preţ mai bun pentru acestea. Practica este atât de răspândită, încât poliţia din Los Angeles s-a văzut nevoită să lanseze un avertisment, cerând operatorilor dronelor să nu încalce legislaţia FAA (agenţia federală ce reglementează spaţiul aerian). Totuşi, poliţiştii nu au cum să sancţioneze operatorii dronelor dacă acestea zboară sub plafonul de 120 de metri (400 de picioare), unde regulile FAA nu se aplică.

Ca urmare a unei legi adoptate recent de Congresul american, spaţiul aerian care este astăzi rezervat avioanelor cu pilot va deveni disponibil, începând cu 2015, dronelor civile şi militare. Odată ce dronele vor avea acces la spaţiul aerian disponibil astăzi avioanelor, se aşteaptă ca numărul acestora să crească exponenţial. Conform specialiştilor FAA, în 2020 peste 30.000 de drone vor survola teritoriul Statelor Unite.

Dronele sunt deja folosite pentru paza graniţelor SUA şi urmează să fie folosite în scurt timp şi de organizaţiile de pompieri (spre exemplu, pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure).

FBI-ul şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite folosesc deja dronele. În iunie 2011 a fost înregistrată o premieră: prima arestare asistată de o dronă. Poliţia din Dakota de Nord dorea să găsească 3 infractori probabil înarmaţi, membri ai unei grupări antiguvernamentale, ce se puteau afla oriunde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Pentru că doreau să evite o confruntare armată, au solicitat Agenţiei Vămilor şi Patrulelor de Frontieră să trimită una din cele 8 drone Predator, dronele-spion folosite de armata SUA în Afganistan şi Pakistan.

Drona trimisă de agenţia federală i-a găsit rapid pe infractori, iar senzorii ataşaţi au descoperit că aceştia nu erau înarmaţi, astfel că poliţia s-a putut apropia pentru a-i aresta.

De atunci, dronele Predator au efectuat peste 25 de zboruri pentru forţele de poliţie, FBI şi DEA (agenţia antidrog). Pentru că nu pot fi auzite sau văzute, ele oferă avantaje considerabile departamentelor de poliţie în comparaţie cu elicopterele, astfel că experţii se aşteaptă ca dronele să fie adoptate pe scară largă, numărul dronelor civile urmând să-l depăşească în scurt timp pe cel al dronelor militare.

Un alt avantaj al dronelor îl reprezintă costul. Recent, departamentul de poliţie din Los Angeles a achiziţionat 12 elicoptere noi la preţul unitar de 1,7 milioane de dolari. Spre comparaţie, o dronă de tip Qube concepută de compania AeroVironment special pentru forţele de ordine costă doar 40.000 de dolari. "În mod cert, vrem să folosim drone, şi o vom face îndată ce FAA va clarifica regulile de utilizare a acestora", a declarat comandantul Bob Osborne.

Anul acesta, dronele vor fi folosite pentru asigurarea securităţii în cadrul unor evenimente de amploare, precum Olimpiada de Vară ce va avea loc la Londra sau convenţia Partidului Republican din SUA, al cărei scop este alegerea candidatului partidului la preşedinţia SUA.

Dronele în alte domenii

În Uniunea Europeană există deja planuri pentru folosirea dronelor în scopul monitorizării modului de utilizare a subvenţiilor de către agricultori. În 2011, Uniunea Europeană a plătit 44 de miliarde euro ca subvenţii agricole, iar conform legilor comunitare trebuie inspectate anual cel puţin 5% din suprafeţele cultivate cu ajutorul acestor fonduri.

Dacă iniţial aceste inspecţii erau efectuate de personal autorizat, tot mai multe ţări au apelat la imaginile din satelit pentru a verifica dacă fermierii îndeplinesc condiţiile pentru acordarea subvenţiilor şi apoi dacă le folosesc conform condiţiilor stabilite. Inspecţiile din satelit sunt de 3 ori mai ieftine decât cele efectuate la faţa locului de inspectori, astfel că în 2010 peste 70% dintre verificări au fost realizate cu ajutorul imaginilor surprinse de sateliţi. Acestea pot fi uneori înşelătoare, însp, fiind totodată greu de obţinut în ţările cu vreme în general nefavorabilă.

Acum, dronele încep să fie văzute ca o potenţială soluţie pentru inspecţiile agricole. Spre deosebire de sateliţi, acestea pot fotografia din diferite unghiuri, iar imaginile surprinse sunt mai detaliate. Dronele au început deja să fie testate în Catalonia, în sudul Franţei şi în Italia, urmând să fie folosite la scară largă în anii următori. Pentru aceasta, însă, va fi nevoie de schimbarea legislaţiei europene, momentan fiind permisă utilizarea dronelor doar până la o distanţă de 500 de metri de operator.

Dronele au început să fie folosite şi în Japonia, dovedindu-se utile atât în agricultură, unde au ajutat la automatizarea procesului de stropire a recoltelor cu pesticide, cât şi în investigarea accidentelor, precum în cazul centralei nucleare de la Fukushima, unde au fost folosite pentru a evalua în condiţii de siguranţă problemele întâmpinate.

O altă întrebuinţare a dronelor vine din Rusia, unde arheologii folosesc aceste aeronave pentru a filma siturile cu ajutorul camerelor cu infraroşii, materialele obţinute fiind utilizate pentru crearea unor modele 3D computerizate ale structurilor identificate sub sol.

Sea Shepherd, o organizaţie ecologistă ce militează împotriva vânătorii de balene, foloseşte începând cu acest an drone pentru a identifica vasele japoneze ce capturează şi ucid cetaceele. Noua tehnologie le-a permis ecologiştilor să descopere anul acesta flota japoneză înainte ca aceasta să-şi înceapă misiunea de cercetare. "Putem acoperi sute de kilometri de ocean cu aceste drone, ce s-au dovedit a fi un instrument esenţial", a explicat Paul Watson, comandantul vasului Steve Irwin, folosit de Sea Shepherd pentru a împiedica vânătoarea de balene.

Noua eră a jurnalismului - "drone journalism"

Un alt domeniu pe care dronele promit să-l transforme este cel al jurnalismului. În Statele Unite, ţara cu cele mai multe drone, facultăţile de jurnalism au început deja să pregătească studenţii pentru această nouă etapă a meseriei de ziarist.

"Ideea «jurnalismului cu drone» nu datează de mai mult de un an. Prima oară când am văzut această idee aplicată a fost în Polonia, în timpul unui protest, când cineva a folosit un mini-elicopter controlat de la distanţă pentru a filma evenimentul", a explicat Profesorul Matt Waite, fondatorul Drone Journalism Lab din cadrul Universităţii din Nebraska.

Cu ajutorul dronelor se pot obţine imagini inaccesibile reporterilor aflaţi la sol, iar preţul acestor aeronave este unul rezonabil. Recent, dronele au fost folosite pentru a capta imagini în timpul protestelor desfăşurate în capitala rusă, Moscova, împotriva fraudelor electorale.

Una dintre primele instituţii media care au folosit dronele în cadrul reportajelor a fost ziarul digital The Daily, care a obţinut cu ajutorul acestora imagini video extraordinare în care se putea observa efectul devastator al unei tornade ce a lovit Alabama.

Dronele au fost adoptate şi de către paparazzi, care au descoperit că pot obţine cu ajutorul lor imagini la care altfel nu ar avea acces. Pe Coasta de Azur, unde îşi petrec vara numeroase celebrităţi, dronele sunt deja un instrument esenţial în arsenalul fotografilor.

Afectează dronele dreptul la intimitate?

Unii activişti se tem că răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate.

Raoul Felder, un avocat din New York specializat în divorţuri, afirmă că "dacă israelienii pot folosi dronele pentru a da de urma teroriştilor, atunci cu siguranţă un soţ va putea folosi o dronă pentru a-şi urmări soţia când aceasta pleacă din casă la ore târzii".

De altfel, specialiştii care lucrează la conceperea dronelor pentru armată se gândesc deja la modul în care acestea pot fi utilizate de către populaţie.

Missy Cummings, un fost pilot al marinei SUA, actualmente profesor la MIT (Massachusetts Institute of Technology), lucrează alături de studenţii săi la conceperea unei drone personale, de dimensiunile unei cutii de pizza. Rolul dronei comandate de compania Boeing este de a însoţi soldaţii pe câmpul de luptă şi de a-i avertiza atunci când identifică un potenţial pericol. Cummings afirmă că aceeaşi dronă ar putea avea nenumărate aplicaţii civile. "Un părinte ar putea să o folosească pentru a urmări copiii în drum spre şcoală, ca să se asigure că ei ajung acolo în siguranţă, iar şcolile ar putea folosi dronele pentru a-şi supraveghea perimetrul".

Dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar putea avea şi consecinţe pozitive. Andrew Stobo Sniderman şi Mark Hanis, cofondatorii Genocide Intervention Network, au argumentat într-un articol publicat recent în New York Times că dronele ar putea servi la prevenirea genocidelor prin faptul că pot filma din aer incidentele în care sunt încălcate drepturile omului, făcând imposibil de ascuns masacrele precum cel petrecut în Srebrenica în 1995.

Viitorul dronelor - roboţii autonomi?

Următorul pas pe care armata americană îl are în vedere este dotarea dronelor cu capacitatea de a indentifica singure ţintele inamice, fără asistenţă umană.

Momentan, armele cu care sunt dotate dronele ce patrulează câmpurile de luptă sunt lansate doar în urma comenzilor piloţilor, însă cercetătorii americani lucrează la conceperea unor sisteme capabile de a lua decizii autonome.

La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja "paznici robotizaţi" capabili de decizii autonome. Turetele "Super aEgis 2" pot detecta un om de la 2,2 kilometri distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.

Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare.

Ronald C. Arkin, autorul studiului "Governing Lethal Behavior in Autonomous Robots" finanţat de aripa de cercetare a armatei americane, afirmă că "autonomia letală este inevitabilă". SUA nu este singura ţară în care se desfăşoară cercetări în acest domeniu, China investind de asemenea sume importante.

Armata SUA estimează că în 2030 drone de dimensiunea insectelor, dotate cu camere şi senzori, vor fi folosite pentru spionaj. Această previziune ar putea deveni realitate chiar mai devreme de 2030: o echipă de cercetători de la laboratorul de microrobotică al Harvard a creat, cu ajutorul unei imprimante 3D, o mini-dronă de dimensiunile unei monede, numită Mobee.

Toate aceste eforturi par să contureze un viitor în care cerul va împânzit de mii de drone, ce vor fi integrate în viaţa de zi cu zi, în ceea ce se anunţă a fi "epoca dronelor".

Tag-uri: drona | drone | uav | uas | tehnologie | militara | armata | viitor