Prima pagină Stiinta


Inginerie fara limite - povestiri din viitor

Lucian Vasilescu | 08.23.2007 | ● Vizualizări: 308
Inginerie fara limite povestiri din viitor     Inginerie fara limite povestiri din viitor + zoom
Galerie foto (1)

De fiecare data se intampla la fel: Da Vinci a imaginat si a schitat o masina zburatoare, un soi de elicopter avant la lettre, dar nimeni nu mai stie astazi numele celui care a construit primul elicopter functional; Jules Verne l-a nascocit pe Nautilius, Arthur C. Clarke pe Hall; dar cine o fi proiectat primul submarin si primul computer inteligent? Inginerii, desigur. Identitatea lor se ascunde in ilustrul anonimat al etimonului ingenerare in latina, a crea.

Numele vizionarilor sunt retinute de istorie; nu­me­le celor care au transformat visul in realitate se rataceste in lucrarile stiintifice cu circulatie restransa. In numarul 3 al revistei am publicat un amplu material despre orasele viitorului. Deocamdata, cel mai aproape de „intrarea in productie” pare a fi Sky City (Tokio). Proiectul prevede constructia unui oras cu o inaltime de 1.000 m. Aici vor locui 35.000 de oameni si alti 100.000 vor lucra, vor invata, se vor destinde sau il vor vizita, zilnic. Sky City, alaturi de alte proiecte de inginerie „utopica” va fi prezentat la Extreme Engineering, o serie de emisiuni difuzate incepand cu data de 28 septembrie pe canalul Discovery.

Vor fi trecute in revista, de asemenea, si o seama de alte prestigioase realizari ingineresti care, desi finalizate, se constituie in veritabile punti catre viitor. Ca tot veni vorba despre punti: in faza de proiect se afla un pod peste Stramtoarea Bering. In lungime de 90 km, impresionanta constructie ar urma sa lege, peste apele oceanului Arctic, Asia de America de Nord. Podul va avea trei niveluri: cel superior, destinat circulatiei autovehiculelor, va fi func­tional doar patru luni pe an. Celelalte doua niveluri ar urma sa aiba un invelis protector si vor fi destinate trenurilor de mare viteza (cel inter­mediar) si conductelor de petrol si gaz, cel inferior.

Cateva cifre: podul va avea 220 piloni de sustinere, va fi cel mai lung pod din lume, iar costurile construirii sale sunt estimate, acum, la 105 miliarde dolari. Tunelul transatlantic Traversarea Atlanticului a repre­zentat, dintotdeauna, si o provocare pentru amatorii de recorduri de viteza. Pentru cursele regulate, recordul actual este detinut de avioanele supersonice de pasageri. In viitor, distanta dintre Europa si America ar putea fi parcursa in mai putin de o ora.

Transportul ar urma sa fie asigurat de un tren pe perna magnetica ce va strabate, cu o viteza de 8.000 km/h, un tunel transatlantic cu un diametru de 45 m. Ancorat de fundul oceanului, tunelul va pluti la cateva zeci de metri sub nivelul marii. Interiorul sau va fi vidat, pentru a elimina fortele de frecare cu aerul. Necesarul de timp pentru construirea tunelului: cateva zeci de ani. Necesarul de bani: 12.000 miliarde de dolari.

Reconfigurarea unui oras
Big Dig este un proiect inceput in 1991 si preconizat a se incheia in 2004. Conceput pentru a fluidiza traficul in zona centrala a orasului Boston si pentru a recupera mai bine de 150 de hectare de parcuri si spatii verzi, Big Dig presupune construirea unei autostrazi subterane, care sa o inlocuiasca pe cea actuala, aflata la suprafata, construirea celui mai lung pod sustinut de cabluri din lume (podul Zakim), a unui pasaj pe sub Canalul Fort Point si a unui tunel de 1,2 km pe sub golful Boston, pentru a face jonctiunea cu aeroportul Logan.

Intregul proiect Big Dig este una dintre cele mai mari provocari pentru inginerii americani, atat prin amploarea lucra­rilor cat si, mai ales, datorita faptului ca se actioneaza pe un teritoriu urban construit, fara posibilitatea de a opri traficul actual sau de a evacua zona. Panama: o noua provocare Inca din secolul al XVI-lea, naviga­torii spanioli au sustinut oportunitatea construirii unei cai maritime mai scurte intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific.

La anul 1881, societatea privata cu capital francez Compagnie Universelle du Canal Interocéanique a inceput lucrarile de constructie la ceea ce avea sa fie cunoscut sub denumirea de Canalul Panama. In scurt timp, lucrarile au fost sistate: s-a dovedit a fi un proiect prea ambitios pentru acea vreme. Eforturile au fost reluate la inceputul secolului XX si, la 15 august 1914, Canalul Panama a fost deschis traficului.

Considerat, la vremea aceea, cea mai grandioasa realizare ingine­reas­ca a epocii, Canalul Panama a devenit, in zilele noastre, prea mic pentru numarul din ce in ce mai mare de vase care-l tranziteaza, prea mic chiar si pentru dimensiunile gigantice ale vapoarelor actuale. Solutia s-a impus de la sine: Canalul trebuie largit. Fireste, provocarea a fost din nou aruncata in curtea inginerilor, care au primit misiunea de a gasi cele mai adecvate solutii tehnice. Aflate deocamdata in stadiul de anteproiect, lucrarile de largire a Canalului Panama vor deveni, in urmatorii ani, o realitate.

In acest caz, miza este si tehnica si „de onoare”: inginerii inceputului de veac XXI au orgoliul de a demonstra ca sunt mai buni decat colegii lor de la inceputul secolului XX. Prezent pentru viitor In final, sa aruncam o repede privire asupra unui proiect finalizat deja, dar care, prin dimensiunile sale si prin solutiile promovate, reprezinta un pariu castigat cu viitorul: aeroportul international din Hong Kong.

Aglomeratie urbana suprasaturata, Hong Kongul avea nevoie de un nou aeroport.

A-l construi pe suprafata existenta era un fapt fizic imposibil: nu exista nici un petec de teren liber. Asadar, la inceputul anilor ’90, la Hong Kong a fost pus in practica unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie civila din istoria omenirii: noul aeroport a fost construit pe o impresionanta insula artificiala. Pentru a conecta noul aero­port cu continentul au fost construiti zeci de kilometri de autostrazi si tuneluri precum si podul suspendat Tsing Ma, o realizare unicat pe plan mondial. Terminalul aeroportului este cel mai mare spatiu inchis din lume si poate asigura traficul in conditii confor­tabile a 87 milioane de pasageri anual. Aproape neverosimile, toate lucrarile mai inainte enumerate si inca altele vor deveni, sau au devenit deja, realitate.

Responsabili pentru materializarea lor sunt inginerii: anonimii care stiu sa confere viselor materialitate, sa le faca vii, pipaibile cu mana.

Foto: Discovery Channel