Islanda - Craciun in tara elfilor
Prima pagină Travelling


Islanda - Craciun in tara elfilor

Andrada Fiscutean | 12.22.2008 | ● Vizualizări: 2497
Islanda - Craciun in tara elfilor     no tags + zoom
Galerie foto (3)

Pe taramul sacru al Islandei, drumurile ocolesc adesea zone salbatice, despre care localnicii nu se sfiesc sa afirme ca ar fi tinuturi ale elfilor. Legenda oamenilor cu puteri supranaturale, acceptata de 80% din locuitori, trece pe plan secund doar in preajma sarbatorilor de iarna, cand familiile se strang in jurul bradului si isi aduc aminte povestile celor... 13 mos Craciuni. Nu degeaba se zice despre Islanda ca ar fi tara cu cei mai fericiti locuitori din lume...

Sarbatorile de iarna aproape de Cercul Polar

In vremurile de demult, cand crestinismul inca nu ajunsese pana in nordul Europei, locuitorii Islandei celebrau cu mult fast, iarna, solstitiul, prilej de fala pentru marii proprietari de terenuri, care asezau pe masa bucate multe si bauturi alese. Prin anul 1000, odata cu trecerea la crestinism, ospetele prilejuite de cel mai cunoscut eveniment astronomic al iernii s-au contopit cu sarbatoarea Nasterii Mantuitorului, iar traditiile care au rezultat din aceasta simbioza culturala sunt, spun islandezii, unice in lume.

Pentru locuitorii „tarii focului si ghetii”, cum mai este numita Islanda, Craciunul se numeste „Jol”, un termen care nu are nimic in comun cu valentele religioase ale sarbatorii. De sorginte pangana sunt si cei 13 Jolasveinar, descendenti ai trolilor, carora traditia le-a conferit privilegiul de a aseza cadouri in pantofii celor mici. Cu ceva timp in urma, acesti mos Craciuni islandezi se imbracau in costume populare, dar globalizarea i-a impis sa poarte tinuta „oficiala” in rosu si alb. Ce nu s-a schimbat e ca de pe 12 decembrie si pana pe 24, in fiecare zi, cate un Jolasveinar trece pe la casele copiilor si lasa fie un mic cadou, fie un cartof stricat – echivalentul islandez al nuielusei. Cea mai importanta seara este cea a Ajunului. Familiile se strang in jurul bradului, fac schimb de cadouri, mananca preparate traditionale si isi ureaza „Gleileg jol gott og fars!” („Craciun fericit!”). Sarbatoarea Nasterii Domnului dureaza, şi ea, 13 zile, pana pe 6 ianuarie, cand luminile de sarbatori se sting, iar decoratiunile se indeparteaza.

Desi de-a dreptul deosebite, ornamentele de Craciun nu pot fi nici macar comparate cu focurile de artificii din noaptea Anului Nou. Chiar inainte de ora 00:00, explozii de culori se produc deasupra oraselor, spectacol la care contribuie fiecare locuitor. Lunga noapte nordica este invinsa de luminile artificiilor.

O natiune care crede in elfi si troli

Zilele aproape fara soare ale iernilor islandeze, cand oamenii se strangeau in jurul focului si depanau amintiri sau spuneau povesti, au intarit credinta in creaturi supranaturale. Chiar si in Islanda secolului XXI, obsedata de tehnologie, drumurile sunt proiectate in asa fel incat sa nu treaca prin zone in care se spune ca ar trai elfii. Un studiu realizat de profesorul Terry Gunnell de la Universitatea Islandeza arata ca 80% din localnici, printre care si Bjork, fie cred de existenta acestor creaturi, fie nu sunt dispusi sa o nege.

Elfii, fiinte binevoitoare care fac legatura intre Rai si Pamant se bucura de o atentie ceva mai mare decat trolii, entitati hidoase si lacome, care se transforma in stane piatra daca sunt surprinse de lumina soarelui. S-a infiintat chiar si o academie, Scoala Islandeza de Elfi, unde se fac studii riguroase in domeniul acestor creaturi de poveste, iar profesori de specialitate tin cursuri pentru turistii care doresc sa cunoasca partea nevazuta a acestor locuri.

Multi au fost cei care au vrut sa dovedeasta sau sa infirme existenta acestor creaturi. Intr-un episod din Destination Truth, emisiune difuzata de Sci-Fi Channel, realizatorii si-au propus sa investigheze mitul la fata locului. Au descoperit ca mai multe aparate electronice au afisat valori stranii in zonele despre care se spune ca ar fi locuite de aceste creaturi, iar un microfon parabolic a inregistrat sunete suspecte. Dovezile nu au fost, insa, considerate concludente.

„Tara focului si ghetii”

Pamant al contrasteror, Islanda gazduieste pe teritoriul sau cel mai mare ghetar ca volum al Europei, Vatnajokull (3.100 kmc), dar si 18 vulcani inca activi. De fapt, o treime din cantitatea totala de lava care a erupt pe Pamant in ultimii 500 de ani a iesit la suprafata in Islanda, o insula unde, statistic vorbind, un vulcan rabufneste la fiecare 5 ani. Combinatia neobisnuita de foc si gheata e speculata de localnici, care vin sa se relaxeze la Laguna Albastra, o piscina naturala fierbinte din apropiere de Capitala, si folosesc energia geotermala pentru a-si incalzi locuintele. Geologii spun ca Islanda, o insula inca in formare, a inceput sa se ridice din apele Atlanticului acum 25 de milioane de ani, in urma eruptiilor vulcanice. Datorita reliefului nou, unele parti ale tarii au fost folosite de astronautii americani pentru a se pregati in vederea aterizarii pe Luna.

In apele limpezi care inconjoara Islanda si-au gasit casa aproximativ un sfert dintre speciile de balene existente pe glob. Zeci de mii de temerari cutreiera in fiecare an la bordul unei ambarcatiuni apele din jurul localitatii Husavik, supranumita „Capitala mondiala a observarii balenelor”. Lumea subacvatica a Islandei iese la suprafata si la Muzeul Maritim Viking, care insa pune accent pe viata navigatorilor scandinavi ce au transformat economia tarii.

 „Insula elfilor” se lauda si cu una dintre cele mai spectaculoase cascade ale Europei, Gullfoss, sau Cascada de Aur, inalta de 32 m. La un moment dat, guvernul s-a gandit sa construiasca aici un baraj hidroelectric, dar o tanara femeie a amenintat ca se arunca din varful cascadei daca planul ar urma sa fie pus in aplicare. Din fericire, autoritatile au renuntat la proiect, iar acum zona face parte dintr-un parc natural si e protejata prin lege.

Reykjavik, capitala cea mai nordica a Europei

Cu cateva sute de ani in urma, s-a intamplat ca Ingolfur Arnarson, intemeietorul Islandei, sa treaca prin apropierea unui golf inconjurat de munti. Impresionat de aburii care se ridicau in atmosfera, a decis sa boteze locul Reykjavik sau “Golful care fumega”. De altfel, vaporii si muntii din apropiere, au asezat localitatea in centrul multor povesti si legende, explicate pe indelete la Muzeul Saga, care prezinta insula dintr-o perspectiva istorica. Reykjavik a devenit, in ultimul secol, o parte vitala a Islandei, la fel ca soarele care uita sa apuna sau peisajele care par desprinse dintr-o alta lume.

In anul 2000, asezarea a fost Capitala Culturala Europeana, o recunostere a vietii sale artistice efervescente. Galeriile de arta si filmul “Spectacolul vulcanilor”, care ruleaza periodic, sunt favoritele turistilor. Orasul nu s-a schimbat prea mult de-acum 8-9 ani cand, datorita petrecerilor nocturne, era considerat cel mai in voga de pe batranul continent.

Cand sa mergi in Islanda si cat te costa?

Sezonul de varf incepe in primele zile ale lui iulie si tine pana la sfarsitul lui august. Turistii care reusesc sa ajunga in Islanda in aceasta perioada se bucura de vreme mai calda, cu ploi putine, si  lumina solara aproape continua. Frumoase, desi cam friguroase pentru gusturile romanilor, sunt si lunile de iarna, cand intreaga insula intra in atmosfera sarbatorilor.

Islanda a inceput sa se promoveze drept tara pe care oricine isi poate permite sa o viziteze. Inarmati doar cu curiozitate si cu 500-600 euro, cat va costa biletul de avion si cazarea, puteti petrece aici o saptamana de basm. Desigur, in perioada Craciunului si Revelionului, pretul unui sejur e aproape de doua ori mai mare. Tot pe la 1.000 de euro sunt si circuitele care mai includ inca una sau doua tari nordice.


FACTS

  • Islanda este cea mai mica dintre tarile nordice dupa populatie (304.000 locuitori, cam cat are Constanta ori Craiova). Ca suprafata, ocupa penultimul loc, cu 103.000 kmp. Circa 10% din suprafata totala a insulei este acoperita de ghetari si aproximativ 30% de formatiuni vulcanice.
  • Localnicii se lauda cu parlamentul lor, primul din lume, infiintat in anul 930. Islandezii au si prima femeie presedinte de pe glob aleasa în mod democratic, Vigdis Finnbogadottir. Ea a detinut functia intre 1980 si 1996.
  • Cel mai inalt punct al Islandei este Hvannadalshnukur, 2,110 m, de pe ghetarul Vatnajokull.
  • Cel mai nou pamant al Islandei, Surtsey, a iesit din ocean in 1963.
  • Cuvantul gheizer, care descrie un izvor vulcanic intermitent de apa fierbinte si de vapori, este islandez.
  • Muzica islandeza o are ca simbol pe Bjork, care a vandut peste 15 milioane de albume in intreaga lume. In 2000, ea a fost nominalizata la Oscar la categoria „Cea mai buna muzica/Cea mai buna melodie”, pentru filmul „Dancer in the Dark” („Dansand cu noaptea”). In acelasi an, pentru rolul principal din aceasta productie, a fost desemnata cea mai buna actrita la Festivalul de la Cannes.
  • Numele de familie ale islandezilor se formeaza pornind de la prenumele parintilor. Fiul lui Valdimar se va numi Valdimarsson, iar fiica lui Torbjarnar se va numi Torbjarnardottir.
  • Islanda este tara cu cei mai multi castigatori de premiu Nobel pe cap de locuitor, gratie scriitorului Halldor Laxness, care a obtinut distinctia, in 1955, pentru literatura.
  • In Islanda s-au nascut trei Miss Univers si patru alpinisti care au ajuns pe Everest.
  • Islanda este cea mai dezvoltata tara din lume, daca e sa ne luam dupa indexul de dezvoltare umana, care cuprinde nivelul de viata, longevitatea si educatia. Totusi, din pacate, este printre tarile europene cel mai grav afectate de criza economica mondiala.
  • In fiecare an, pe 1 martie, islandezii sarbatoresc Ziua Berii. La aceasta data, in 1989, a fost ridicata interdictia de a consuma bere, interdictie care a durat 75 de ani.