Home » D:News » Dinţi mai albi, mai rezistenţi şi mai puţin sensibili la durere: un nou material promite o adevărată revoluţie în stomatologie

Dinţi mai albi, mai rezistenţi şi mai puţin sensibili la durere: un nou material promite o adevărată revoluţie în stomatologie

Dinţi mai albi, mai rezistenţi şi mai puţin sensibili la durere: un nou material promite o adevărată revoluţie în stomatologie
Publicat: 17.09.2012
Un grup de specialişti japonezi afirmă că pelicula microscopică de material creată de ei are capacitatea de a îmbunătăţi nu numai aspectul, ci şi structura dinţilor şi de a repara smaţul deteriorat.

Cercetătorii de la Universitatea Kinki, Japonia, au realizat un material ultra-flexibil şi rezistent pe bază de hidroxiapatită, mineralul din care este constituit smalţul dentar.

Stratul de material are doar 0.004 millimetri grosime şi a fost creat prin bombardarea unor blocuri de hidroxiapatită comprimată cu fascicule laser, în vid, ceea ce duce la desprinderea particulelor de material.

Particulele „aterizează” pe un bloc de sare, care este încălzită pentru a determina cristalizarea hidroxiapatitei, după care sarea este dizolvată în apă. Se obţine astfel un strat de hidroxiapatită care, după ce este pus pe hârtie de filtru şi uscat, devine suficient de solid pentru a putea fi manipulat cu o pensetă.

Odată aşezat pe dinte, stratul de hidroxiapatită devine invizibil în condiţii obişnuite, putând fi observat doar la o lumină puternică.

Învelişul de hidroxiapatită are în el orificii minuscule care permit aerului şi lichidului să iasă, evitându-se astfel formarea unor bule care ar împiedica aderarea învelişului la dinte.

În prezent, una dintre probleme este durata mare a procedeului: e nevoie de aproape o zi întreagă pentru ca învelişul de hidroxiapatită să adere ferm la suprafaţa dintelui.

Deocamdată, stratul de hidroxiapatită a fost fabricat în versiunea transparentă, dar este posibil să se obţină şi învelişuri de culoare albă, pentru corectarea culorii dinţilor.

Oamenii de ştiinţă au experimentat procedeul pe dinţi umani extraşi din maxilar şi acum urmează să treacă la testele pe animale.

Vor mai trece cel puţin 5 ani până când procedeul să poată fi aplicat ca tratament medical – de pildă pentru a acoperi dentina (stratul sensibil de sub smalţul dentar). Dar, pentru uz cosmetic (albirea dinţilor), procedeul ar putea fi comercializat în doar 3 ani.

Sursa: Medical Xpress

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion