Home » D:News » Viaţa extraterestră ar fi posibilă doar în sistemele solare care deţin centuri de asteroizi

Viaţa extraterestră ar fi posibilă doar în sistemele solare care deţin centuri de asteroizi

Viaţa extraterestră ar fi posibilă doar în sistemele solare care deţin centuri de asteroizi
Publicat: 05.11.2012
Centurile de asteroizi similare cu cea dintre Marte şi Jupiter ar putea fi extrem de rare dincolo de sistemul nostru solar, ceea ce înseamnă că viaţa extraterestră complexă ar putea fi şi ea foarte rară, susţin noi cercetări.

Mai puţin de 9% dintre sistemele solare cunoscute până acum ar putea avea centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar, au descoperit oamenii de ştiinţă. Totuşi, astfel de centuri ar fi putut ajuta la evoluţia vieţii, prin asigurarea unor resurse necesare ei precum apa sau substanţele chimice complexe. 

Majoritatea oamenilor cred că asteroizii nu pot fui altceva decât o ameninţare asupra vieţii. Cu toate acestea, este foarte posibil ca impacturile dintre asteroizi şi Pământ să fi asigurat evoluţia vieţii. 

De exemplu, rocile spaţiale şi cometele ar fi putut aduce apa pe Pământ, în timp ce impacturile ocazionale ar fi avut rolul de a ajuta la accelerarea ratei evoluţiei biologice prin perturbarea  status quo-ul şi crearea unor noi nişe. Prin urmare, o centură de asteroizi ar putea reprezenta cheia care a deschis calea unei evoluţii a formelor de viaţă complexă.

Centura de asteroizi din sistemul nostru solar s-a format din cauza puterii gravitaţionale a lui Jupiter care a împiedicat aceste roci să se adune pentru a forma o altă planetă. Mai mult, centura are aspectul actual tocmai pentru că Jupiter s-a deplasat exact atât cât a fost nevoie, într-o anumită perioadă.

„Pentru a avea asemenea condiţii ideale este nevoie de o planetă gigantică precum Jupiter care să se afle chiar în afara centurii şi care să fi migrat un pic, dar nu chiar prin centură. Dacă o planetă aşa mare ca Jupiter ar migra prin centură, ar arunca asteroizii în toate direcţiile. pe de altă parte, dacă Jupier nu ar fi migrat, centura s-ar fi prea masivă, ceea ce tot nu ar fi fost bine deoarece ar exista atât de multe bombardamente produse de asteroizi, încât viaţa nu ar fi putut rezista”, a explicat coautorul studiului Mario Livio. 

Centura de asteroizi este localizată în apropierea de „linia îngheţului” , punctul dincolo de care este suficient de frig pentru ca substanţele volatile precum apa îngheţată să rămână intactă. Prin urmare, cercetătorii au presupus să ar fi probabil ca centurile din alte sisteme solar să se formeze tot în apropierea liniilor de îngheţ. Folosind modele computerizate, specialiştii au calculat locul în care liniile de îngheţ ar trebui să fie localizate în alte sisteme. Ulterior, calculele lor au fost confirmate utilizând observaţii NASA. 

Cercetări amănunţite au subliniat că doar 4 procente dintre cele 520 de planete gigant din alte sisteme solar, care au un rol similar cu al lui Jupiter, se află în afara liniei de îngheţ. Prin urmare, cercetarea a demonstrat că aceste planete au migrat prea mult, lucru care nu a permis crearea unei centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar. 

Sursa: Live Science
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem