Home » D:News » Ritmul de creştere din copilărie îţi spune cât timp vei trăi

Ritmul de creştere din copilărie îţi spune cât timp vei trăi

Publicat: 12.12.2012
Dezvoltarea mai lentă în copilărie ar putea conduce la o durată de viaţă mai lungă, arată un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea Glasgow.

Cercetătorii scoţieni au modificat ritmul de creştere a 240 de ghidrini (Gasterosteus aculeatus) expunându-i la rece şi la cald.

Studiul a arătat că peştii care se dezvoltau mai încet trăiau cu 30% mai mult decât durata medie de viaţă de 2 ani, pe când peştii care se dezvoltau repede trăiau cu 15% mai puţin decât durata medie de viaţă.

Oamenii de ştiinţă afirmă că rezultatele „se aplică, cel mai probabil, la multe alte specii, inclusiv la oameni”.

Cercetarea a studiat modul în care durata de viaţă a ghidrinului era modificată de ritmul în care corpul său se dezvolta în prima parte a vieţii. Variind temperaturile pentru perioade scurte de timp, cercetătorii puteau să-i facă să se dezvolte mai repede sau mai încet. Atunci când temperatura mediului revenea la normal, ritmul de dezvoltare a ghidrinilor revenea la rândul său la valori medii, însă modificările de ritm afectau rata îmbătrânirii.

Studiul a arătat că corpurile care se dezvoltau mai rapid acumulau mai multe leziuni ale ţesutului, ceea ce ducea la scurtarea duratei de viaţă.

Profesorul Neil Metcalfe de la Institutul de Biodiversitate şi Medicină Comparativă din cadrul Universităţii Glasgow afirmă că rezultatele „surprinzătoare” au putut fi observate în ciuda faptului că toţi peştii ajungeau la aceleaşi dimensiuni la vârsta adultă.

„În mod normal, te-ai aştepta ca un aparat construit în grabă să se deterioreze mai repede decât unul asamblat meticulos şi cu grijă. Studiul nostru sugerează că acelaşi lucru este valabil şi în cazul corpurilor”, a explicat profesorul Metcalfe.

„Rezultatele studiului sunt surprinzătoare. Se pare că trupurile care se dezvoltă repede acumulează mai multe leziuni ale ţesutului decât cele care se dezvoltă în ritm încet, astfel că durata de viaţă este redusă în mod substanţial. Aceste observaţii se aplică la multe alte specii, inclusiv la oameni, deoarece modul în care organele şi ţesuturile se dezvoltă şi îmbătrânesc este similar în cadrul multor tipuri diferite de animale”, a adăugat cercetătorul.

„De exemplu, este deja documentat faptul că, în rândul oamenilor, dezvoltarea rapidă în copilărie este asociată unui risc sporit de a suferi ulterior de afecţiuni la bătrâneţe, precum boli cardiovasculare. Cel mai probabil, acest lucru se datorează modului în care a fost compus ţesutul unei inimi care s-a dezvoltat cu viteză”, a mai spus profesorul Metcalfe.

Cercetarea este publicată în cea mai recentă ediţie a jurnalului ştiinţific Proceedings of the Royal Society B.

Surse: BBC News, University of Glasgow

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem