Home » D:News » Fosile neobişnuite: au fost descoperite rămăşiţele unei păsări cu dinţi ciudat alcătuiţi

Fosile neobişnuite: au fost descoperite rămăşiţele unei păsări cu dinţi ciudat alcătuiţi

Publicat: 08.01.2013
La prima vedere, nu era vorba despre un prădător înfricoşător: pasărea era doar de mărimea unei vrăbii. Dar fosila este extrem de interesantă datorită dinţilor cu o structură deosebită, ca şi prin faptul că o parte din conţinutul stomacal s-a păstrat.

Fosila a fost descoperită în provincia Liaoning din China, o regiune în care, în ultimii 15 ani, au fost găsite numeroase fosile datând din perioada cretacică (în urmă cu 145-65 de milioane de ani). Cretacicul, ultima perioadă a Mezozoicului, a fost o perioadă în care s-au diversificat numeroase grupuri de vieţuitoare, precum dinozaurii şi păsările.

Fosila aparţine unei păsări de mici dimensiuni – cam cât o vrabie – care a trăit în urmă cu 125-121 de milioane de ani. Spre deosebire de păsările actuale, multe dintre aceste păsări străvechi aveau dinţi, aşa cum avea şi această specie, numită de cercetători Sulcavis geeorum. Dinţii săi ascuţiţi şi cu margini zimţate, cu creste de smalţ, îi permiteau să spargă exoschetelul chitinos al insectelor şi cochiliile melcilor sau carapacele crustaceelor cu care se hrănea, ceea ce, cred oamenii de ştiinţă, este o dovadă a specializării înalte la care ajunseseră păsările în Mezozoic.

Sulcavis geeorum aparţine unui grup, azi dispărut, de păsări cu dinţi, numit Enantiornithines, cel mai numeros grup de păsări în era dinozaurilor.

Fosila de Sulcavis geeorum aparţine unei mici păsări care a trăit acum 125-121 de milioane de ani.

Fosila este atât de bine conservată, încât s-a păstrat chiar şi o parte din conţinutul stomacal, ceea ce permite paleontologilor să afle date importante despre modul de hrănire al păsărilor şi despre biodiversitatea terestră din Mezozoic.

Pădurile din acea perioadă erau pline de forme de viaţă animale, printre care numeroase vertebrate: pterodactili, dinozauri (precum Microraptor), şopârle primitive şi păsări. Regiunea unde se găseşte azi Liaoning era, în mod evident, o zonă unde biodiversitatea păsărilor atingea o mare amploare.

Ciudaţii dinţi ai lui Sulcavis geeorum ar putea lămuri unul dintre misterle evoluţiei păsărilor: nimeni nu ştie de ce păsările primitive aveau dinţi. Nu e clar nici de ce păsările şi-au pierdut dinţii de cel puţin 4 ori în cursul evoluţiei lor. De fapt, şi păsările moderne au încă în genomul lor genele care controlează dezvoltarea dinţilor, dar aceste gene sunt dezactivate; de aceea, speciile actuale de păsări nu au dinţi.

Concepţia tradiţională este aceea că dinţii păsărilor au dispărut în cursul evoluţiei deoarece erau prea grei, iar păsările şi-au dezvoltat, în locul lor, un cioc cornos, mai uşor, pentru a-şi reduce greutatea corpului, ceea ce le permitea să zboare.  Însă dinţii lui Sulcavis geeorum sunt destul de mici şi e greu de imaginat că ar avea un impact atât de mare asupra greutăţii corpului; prin urmare, studiul lor ar putea aduce lămuriri asupra cauzelor reale ale dispariţiei dinţilor la păsări, în decursul evoluţiei acestora.

Sursa: Live Science / Credit foto: Stephanie Abramowicz

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică