Albinele sunt şi ele pasionate de cofeină, substanţă ce le îmbunătăţeşte memoria şi productivitatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Albinele care au fost hrănite cu o soluţie cu zahăr ce conţinea cofeină, care există în natură în nectarul cafelei şi al florilor de citrice, erau de 3 ori mai predispuse să-şi amintească parfumul unei flori în comparaţie cu albinele care fuseseră hrănite doar cu zahăr.

„Pentru albine este dificil să-şi amintească trăsăturile florilor atunci când au un ritm alert, deplasându-se de la o floare la alta, dar am descoperit că atunci când le administrăm cofeină această substanţă le ajută pe albine să-şi amintească unde se află florile”, a declarat profesorul Geraldine Wright.

„De asemenea, albinele care s-au hrănit cu nectar ce conţine cofeină conţin polen de cafea, iar aceste albine caută alte plante de cafea pentru a găsi din nou nectar, ceea ce îmbunătăţeşte procesul de polenizare”, a declarat specialistul din cadrul Universităţii Newcastle.

Efectul cofeinei asupra memoriei pe termen lung a albinelor era unul însemnat: de trei ori mai multe albine îşi aminteau un parfum floral la 24 de ore distanţă şi de două ori mai multe albine îşi aminteau acest miros la trei zile distanţă.

Cercetătorii au descoperit că nectarul anumitor specii de citrice şi cel din florile de cafea conţin doze reduse de cofeină. Printre acestea se numără specia de cafea robusta, arabica, lămâile şi grepfrutul.

„Cofeina este în plante o substanţă chimică de apărare, iar pentru multe insecte gustul său este amărui, inclusiv la albine, astfel că am fost surprinşi să descoperim cofeină în nectar”, a declarat Phil Stevenson, coautor al studiului.

„Am descoperit însă că doza este prea mică pentru ca albinele să-i simtă gustul, dar suficient de mare pentru a le afecta comportamentul”, a adăugat cercetătorul.

„Acest efort ştiinţific ne ajută să înţelegem mecanismele prin care cofeina ne afectează creierul. Ce observă la albine ar putea explica de ce oamenii preferă să bea cafea atunci când studiază”, a mai spus expertul.

De asemenea, Stevenson a mai declarat că „o mai bună înţelegere a preferinţelor albinelor ne-ar putea ajuta să descoperim metode noi prin care să susţinem această specie, protejând astfel industria agricolă şi mediul rural”.

Cercetătorii au avertizat că declinul înregistrat în rândul populaţiilor de albine şi în rândul altor insecte polenizatoare reprezintă un risc la adresa biodiversităţii şi la adresa unor culturi agricole.

Surse: Universitatea Newcastle, AFP