Descoperire crucială: un „văr” minuscul al maimuţelor şi al oamenilor este cea mai veche primată cunoscută

Animalul a fost descoperit  în sedimentele de pe fundul unui fost lac din provincia chineză Hubei, sedimente care au vârsta de cca. 55  milioane de ani, şi a primit denumirea ştiinţifică de Archicebus achilles.

Importanţa lui este deosebită: în afară de faptul că e cel mai vechi exemplar de primată cunoscut până acum, descoperirea lui aruncă lumină asupra unui eveniment crucial din cursul evoluţiei: divergenţa dintre linia evolutivă ce cuprinde maimuţele şi oamenii (infraordinul Anthropoidea sau Simiiformes) , pe de o parte, şi tarsieni (primate cu trăsături primitive – infraordinul Tarsiiformes), pe de altă parte.

• Banii contează mai puțin decât credem pentru fericire, arată un studiu
• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?

Cercetările au fost realizate de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, condusă de dr. Xijun Ni, de la Institutul de Paleotologie a Vertebratelor şi Paleoantropologie, din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţă, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature.

După cum afirmă cercetătorii, descoperirea lui Archicebus  le permite, pentru prima dată, să aibă o imagine „rezonabil de completă” a unei primate aflate aproape de punctul de divergenţă între tarsieni şi antropoidee şi reprezintă un mare pas înainte în eforturile de a înţelege fazele cele mai timpurii ale evoluţiei primatelor şi omului.

Scheletul de Archicebus este cu 7 milioane de ani mai vechi decât fosile precum Darwinius (descoperit în Germania) şi Notharctus (din SUA), anterior considerate drept cele mai vechi vestigii de primate.

Mai mult decât atât, Archicebus aparţine unei ramuri cu totul separate din arborele filogenetic al primatelor, situată mai aproape de maimuţele moderne şi om.

Darwinius şi Notharctus, pe de altă parte, făceau parte din grupul primatelor numite adapiforme, rude străvechi ale lemurienilor moderni, cea mai îndepărtată ramură a primatelor faţă de om şi alte antropoidee.

După opinia specialiştilor, Archicebus se deosebeşte radical de orice altă primată, actuală sau fosilă, cunoscută oamenilor de ştiinţă. Pare un hibrid ciudat: labele picioarelor sunt cele ale unei maimuţe mici; braţele, picioarele şi dinţii amintesc de o primată cu caractere foarte primitive, iar craniul, primitiv şi el, are ochi surprinzător de mici. În ansamblu, acest ciudat amestec de trăsături îi obligă pe oamenii de ştiinţă să regândească modul în care a evoluat grupul Anthropoidea.

Reconstituirile arată că un adult de  Archicebus ar fi măsurat cca. 7 cm şi ar fi cântărit 20-30 de grame, fiind astfel mai mic decât cea mai mică primată actuală cunoscută, lemurul-şoarece pitic din Madagascar.  Aceste rezultate susţin ideea că primatele  timpurii, ca şi strămoşii comuni ai tarsienilor şi antropoideelor, erau de talie foarte mică, şi răstoarnă ipoteza conform căreia cei mai timpurii membri ai liniei evolutive a antropoideelor ar fi avut dimensiuni destul de mari, comparabile cu cele ale maimuţelor actuale.

Deşi Archicebus pare să fie o specie aflată aproape de baza liniei evolutive a tarsienilor, el seamănă şi cu antropoideele în multe aspecte, inclusiv ochii mici şi picioarele asemănătoare cu ale maimuţelor. Aceasta sugerează că strămoşul comun al tarsienilor şi antropoideelor era oarecum similar celui imaginat de cercetători.

Dr. Christopher Beard,  de la Carnegie Museum of Natural History din Pittsburgh, SUA, consideră că, din cauza taliei mici şi a faptului că erau mamifere homeoterme („cu sânge cald”), aceste animale erau mereu în mişcare, umblând după mâncare (insecte şi alte nevertebrate) pentru a-şi susţine metabolismul şi a evita scăderea temperaturii corpului  – nişte mici creaturi frenetice, hiperactive, care se agitau întruna în căutarea hranei.

Relaţiile evolutive dintre primate şi potenţialele lor rude, ca şi relaţiile dintre liniile evolutive principale din cadrul ordinului primatelor, au fost intens dezbătute, timp de mulţi ani.

Acum, pentru a testa diferitele ipoteze şi a determina poziţia filogenetică a primatei nou-descoperite, cercetătorii au creat o matrice de date masivă, care include peste 1000 de caracteristici anatomice şi „acoperă” 157 de specii de mamifere.

Scanarea la rezoluţie înaltă a fosilei a dezvăluit informaţii care îi vor ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine modul în care au evoluat diferite grupuri de primate, inclusiv linia evolutivă care a dus la apariţia omului modern.

Sursa: Science Daily / Imagine: CAS/Xijun Ni