Au fost desemnaţi laureaţii Premiul Nobel pentru medicină pe 2013

Americanii James E. Rothman şi Randy W. Schekman şi germanul Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2013 pentru „descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru descoperirea sistemului de transport din interiorul celulei, graţie căruia „moleculele sunt transportate în celulă în locul potrivit, la momentul potrivit”, se afirmă în comunicatul Comitetului Nobel.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Fiecare celulă este o „uzină” care produce şi exportă molecule. De exemplu, insulina este sintetizată şi eliberată în fluxul sangvin, iar o serie de semnale chimice, denumite neurotransmiţători, sunt transmise de la o celulă nervoasă la alta. Aceste molecule sunt transportate în celulă în mici „pachete”, denumite „vezicule”. Cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2013 au descoperit principiile moleculare care guvernează felul în care acest „cargo” este condus la locul potrivit şi la momentul potrivit, în celulă.

Randy Schekman a descoperit un set de gene care reglează traficul acelor vezicule. James E. Rothman a descoperit proteina care permite veziculelor să fuzioneze cu „ţintele” lor, pentru a se putea face transferul cargoului. Thomas Südhof a descoperit felul în care semnalele chimice instruiesc veziculele să „basculeze” încărcătura pe care o transportă cu mare precizie.

Cei trei cercetători au dezvăluit în premieră extrem de precisul sistem de control care administrează transportul şi livrarea cargoului celular. Perturbaţiile din acest sistem au efecte grave şi pot duce la declanşarea unor boli severe, precum maladiile neurodegenerative, diabetul şi bolile imunitare.

James E. Rothman s-a născut în 1950, în Haverhill, în statul american Massachusetts. Şi-a obţinut doctoratul la Harvard Medical School, în 1976, şi a făcut studii postdoctorat la Massachusetts Institute of Technology. În 1978, s-a transferat la Stanford University of California, unde a început să studieze sistemul de transport intracelular. A lucrat şi la Universitatea Princeton, Memorial Sloan-Kettering Cancer Institute şi la Universitatea Columbia. În 2008, s-a alăturat corpului profesoral de la Universitatea Yale din New Haven, unde este profesor şi preşedintele Departamentului de Biologie Celulară.

Randy W. Schekman s-a născut în 1948, în oraşul St. Paul din statul american Minnesota, a studiat la Universitatea California din Los Angeles şi la Universitatea Stanford, unde şi-a obţinut doctoratul în 1974, sub coordonarea profesorului Arthur Kornberg, recompensat cu premiul Nobel în 1959, în acelaşi departament în care James E. Rothman a studiat câţiva ani mai târziu. În 1976, Schekman s-a transferat la Universitatea California din Berkeley, unde este profesor titular la catedra de Biologie moleculară şi celulară. Schekman este şi membru corespondent al Howard Hughes Medical Institute.

Thomas C. Südhof s-a născut în 1955, în oraşul german Göttingen. A studiat la Universitatea Georg-August din Göttingen, unde şi-a luat doctoratul în medicină în 1982 şi doctoratul în neurochimie în acelaşi an. În 1983, s-a transferat la Southwestern Medical Center de la Universitatea Texas din Dallas şi s-a înscris la studii postdoctorale alături de Michael Brown şi Joseph Goldstein (care au primit premiul Nobel pentru medicină în 1985). Thomas C. Südhof a devenit membru corespondent al Howard Hughes Medical Institute în 1991 şi a devenit profesor de Fiziologie moleculară şi celulară la Universitatea Stanford în anul 2008.

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a revenit cercetătorilor John B. Gurdon (Marea Britanie) şi Shinya Yamanaka (Japonia), pentru cercetările lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman.

Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1986.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sursa: Mediafax