Home » D:News » Cum poate pielea de peşte să vindece o suferinţă umană extrem de chinuitoare?

Cum poate pielea de peşte să vindece o suferinţă umană extrem de chinuitoare?

Cum poate pielea de peşte să vindece o suferinţă umană extrem de chinuitoare?
Publicat: 14.12.2013
Pielea unor peşti din Oceanul Atlantic ar putea servi la fabricarea unor „plasturi” speciali, ce ar putea ajuta la vindecarea rănilor cronice, de care suferă un mare număr de oameni.

Rănile cronice sunt definite ca fiind acele leziuni la suprafaţa corpului care nu se vindecă după 6 săptămâni. Uneori, asemenea leziuni persistă ani de zile şi sunt foarte rezistente la tratament.

Exemple tipice sunt:

  • ulcerele piciorului, o complicaţie a diabetului ce poate duce la gangrenă şi amputarea piciorului
  • escarele  – răni care apar pe corp la pacienţii care petrec timp îndelungat în pat, ca urmare a presiunii exercitate de greutatea corpului asupra anumitor puncte
  • ulcerele gambei, care pot apărea la persoanele ce suferă de probleme ale circulaţiei venoase la nivelul membrelor inferioare

Aceste răni se vindecă extrem de greu, datorită mai multor cauze:

  • proasta alimentare cu sânge şi cu oxigen a ţesuturilor
  • un sistem imunitar slăbit
  • nivelul scăzut al factorilor de creştere necesari pentru vindecarea ţesutului

În consecinţă, structura în jurul cărora ar trebui să prolifereze celulele pentru a închide rana nu funcţionează corespunzător, astfel încât rana rămâne deschisă şi inflamată lungi perioade de timp, uneori ani de zile.

În tratamentul acestor răni, foarte chinuitoare pentru pacienţi, se folosesc diferite metode: antibiotice, ultrasunete, diferite tipuri de bandaje speciale.

Noua metodă, propusă de specialiştii companiei islandeze Kerecis, se numeşte Fish Skin Extracellular Matrix (ECM) şi se bazează pe ideea de a furniza pielii o „armătură” naturală (obţinută din piele de peşte) pentru a ajuta ţesutul nou să crească şi să finalizeze procesul de vindecare.

Pielea de peşte are avantajul de fi similară pielii umane, conţinând în plus grăsimi omega 3, care reduc inflamaţia ce încetineşte procesul de vindecare.

Pielea de peşte folosită în tehnica ECM provine de la codul din crescătoriile situate în nordul Atlanticului.

Pielea este prelucrată pentru a îndepărta cea mai mare parte a celulelor, păstrând ţesutul conectiv şi grăsimea, apoi este sterilizată.

Porţiunile de piele astfel prelucrate sunt aşezate pe rană, iar în timp, peste ele creşte ţesut uman viu şi sănătos.

Teste la scară redusă, realizate în laboratoarele companiei Kerecis, au dat rezultate promiţătoare.

În cadrul unuia dintre aceste teste, au fost trataţi timp de 28 de zile, prin această metodă, 10 pacienţi cu răni cronice grave, care nu se vindecaseră cu niciun tratament standard, timp de cel puţin 6 luni.

În toate cazurile, starea leziunilor s-a îmbunătăţit, în 6 cazuri rănile vindecându-se complet.

Un alt studiu a implicat 37 de pacienţi; la un an după tratament, starea a 36 dintre ei se ameliorase, iar starea celui de-a 37-lea nu se îmbunătăţise, dar nici nu se agravase.

Specialiştii speră că pielea de peşte ar putea fi folosită, de asemenea, în chirurgie, pentru repararea herniilor şi reconstrucţia sânilor, tot ca o armătură pentru creşterea ţesutului nou.

Sursa: Mail Online / Foto: Hans-Petter Fjeld, CC BY-SA 3.0

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem