Cum poţi să supravieţuieşti după un atac nuclear?

Michael Dillon, cercetător de la Lawrence Livermore National Laboratory a realizat câteva calcule pentru a ne lămuri în această problemă, iar rezultatele sale au fost publicat în jurnalul Proceedings of the Royal Society A: Mathematical and Physical Sciences.

Mai întâi, să descriem scenariul: te afli într-un oraş mare care de curând a fost supus unei detonări nucelare cu eficienţă scăzută, care are între 0,1 şi 10 kilotone (adică un mic mai mică decât bomba de la Hiroshima). 

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Studiile au indicat că tu şi aproximativ 100.000 alţi cetăţeni vă puteţi salva dacă vă nu vă expuneţi decât la un nivel scăzut de radiaţii. Asta înseamnă ca tu şi cei care sunt cu tine să găsiţi un loc bun în care să vă ascundeţi până când o echipă de salvare se va deplasa în zonă. 

Problema este că nu toate clădirile oferă adăpost împotriva radiaţiilor de acest gen. De exemplu, în SUA, aproximativ 20% din case sunt construite din materiale uşoare şi nu au subsoluri. 

Cele mai bune adăposturi au pereţi din cărămidă sau beton şi nu au geamuri, la fel ca un buncăr. 

Acest infografic ne ajută să ne facem o idee cu privire la câtă protecţie puteam avea în funcţie de locul în care ne ascundem. 

(Foto: U.S. Environmental Protection Agency)

Aşadar, dacă te ascunzi în subsolul unui bloc din beton vei fi expus doar la 1/200 din cantitatea de radiaţii. În schimb, dacă te refugiezi în sufrageria unei case din lemn radiaţiile vor fi reduse doar cu jumătate, iar dacă stai aproape de locul unde a avut loc explozia acest adăpost nu te va avantaja prea mult. 

Aşadar, ce te faci dacă în apropiere nu există niciun adăpost bun? Ar trebui să te mulţumeşti cu un adăpost mai puţin sigur, sau mai bine să rişti să te expui radiaţiilor plecând în căutarea unui loc mai bun? Şi cam cât timp ţi-ai permite să pierzi în căutarea unui adăpost mai bun?

Pentru a determina care este cea mai bună opţiune, oamenii de ştiinţă au creat modele computerizate, 

Dacă, atunci când bomba se declanşează, tu eşti într-un adăpost solid sau în apropierea lui, rămâi acolo până când vei fi evacuat de echipe specializate. Dacă nu te afli deja într-un adăpost, dar cunoşti unul bun la o distanţă de cinci minute (să zicem că vezi un bloc mare care are subsol pe o stradă apropiată), calculele sugerează că ar fi bine să te îndrepţi spre acel loc cât mai repede. 

Însă, dacă până în zona sigură ai face cam 15 minute, atunci ai putea să mai stai un pic în adăpostul care oferă protecţie slabă, însă nu înainte de a lăsa să se scurgă 30 de minute. 

Sursa: Business Insider