De ce este atât de dăunătoare munca în schimburi?

Tulburarea programului normal de somn măreşte riscul apariţiei riscului de apariţie a cancerului de sân, a bolilor de inimă, a diabetului şi a altor boli grave, cred oamenii de ştiinţă.

Cercetări recente arată că perturbarea ritmului circadian (ritmul biologic normal al organismului uman, bazat pe ziua de 24 de ore) perturbă, de asemenea, ritmul activităţii genelor.

• „Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
• Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein

Pentru a evalua acest efect, cercetătorii au supus 22 de subiecţi unui ritm modificat, de 28 de ore, fără alternanţa de lumină şi întuneric caracteristică ritmului circadian normal.

Ca rezultat, ciclul de somn-veghe al participanţilor a fost întârziat cu 4 ore zilnic, până când perioada lor de somn a ajuns să fie defazată cu 12 ore faţă de programul normal de somn.

Analizele de sânge au arătat că, după experiment, voluntarii prezentau o reducere de 6 ori a numărului de gene care manifestau un ritm circadian (de 24 de ore).

După  declaraţiile prof. Derk-Jan Dijk, de la Centrul pentru Studiul Somnului din cadrul Universităţii Surrey, cercetătorii au constatat că aproximativ 6% dintre genele umane prezintă un ritm circadian, activitatea lor fiind mai intensă în numite momente ale zilei decât în altele. Organismul uman are, se crede, cca. 24.000 de gene, ceea ce înseamnă că peste 1.400 dintre ele ar fi vulnerabile la schimbarea ritmului de somn-veghe. Specialiştii cred că genele activate de lumină sunt implicate mai cu seamă în funcţia imunitară, iar cele activate de întuneric ar fi implicate în reglarea funcţionării altor gene.

Modificarea activităţii genelor, determinată de schimbarea ritmului normal de somn-veghe şi a alternanţei normale de lumină şi întuneric, ar explica asocierea dintre munca în schimburi şi creşterea riscului apariţiei unor probleme de sănătate. 

Rezultatele studiului, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, ar putea impulsiona realizarea, în viitor, a unor studii mai ample asupra acestor asocieri.

După cum explică prof. Dijk, perturbarea programului de somn şi de masă modifică procesele moleculare, determinând perturbări în ritmul genelor. Aceste cercetări ar putea ajuta la înţelegerea problemelor de sănătate asociate cu munca în schimbul de noapte, fenomenul jet lag (tulburarea ritmului biologic determinată de schimbarea fusului orar, în cazul călătoriilor lungi cu avionul) şi cu alte situaţii în care este afectat ritmul genelor. Peste 97% dintre genele cu ritm circadian sunt afectate şi funcţionează defazat atunci când ne este perturbat programul normal de somn, ceea ce explică de ce nu ne simţim bine după o călătorie lungă cu avionul sau atunci când lucrăm în schimburi neregulate.

Sursa: Mail Online