Home » D:News » Cea mai îndrăzneaţă predicţie: foarte probabil, vom descoperi viaţă extraterestră până în 2040!

Cea mai îndrăzneaţă predicţie: foarte probabil, vom descoperi viaţă extraterestră până în 2040!

Cea mai îndrăzneaţă predicţie: foarte probabil, vom descoperi viaţă extraterestră până în 2040!
Publicat: 11.02.2014
Peste un sfert de secol, astronomii vor fi studiat deja suficiente sisteme solare pentru a avea mari şanse de a detecta semnale electromagnetice produse de extratereştri, spune un binecunoscut specialist în domeniu.

Seth Shostak, din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence), care studiază Universul în unor indicii ale vieţii extraterestre, prevede că,  până în anul 2040, vom fi în posesia a suficiente date despre planete îndepărtate pentru a putea să descoperim existenţa vieţii pe aceste corpuri cereşti.

Îndrăzneaţa predicţie a fost făcută publică în cadrul simpozionului NIAC 2014 (NASA Innovative Advanced Concepts), organizat recent la Universitatea Stanford, SUA.

Peste 24 de ani, „în loc să fi studiat câteva mii de sisteme stelare, cum este situaţia în prezent, vom fi cercetat poate un milion de sisteme”, a spus Shostak. „Un milion ar putea fi numărul potrivit pentru a descoperi ceva.”

Optimismul lui Shostak se întemeiază parţial pe observaţiile realizate de telescopul Kepler al NASA, care a arătat că galaxia Calea Lactee e plină de lumi capabile să adăpostească viaţa aşa cum o ştim noi.

După afirmaţiile specialistului, o stea din cinci are cel puţin o planetă pe care ar fi posibil să existe viaţă, un procent „fantastic de mare”, crede el. „Asta înseamnă că în galaxia noastră ar exista un număr de lumi asemănătoare cu Terra de ordinul a zeci de miliarde.”

Shostak şi colegii săi cred că unele dintre aceste lumi ar putea adăposti forme de viaţă inteligente, fiinţe care să fi ajuns la o dezvoltare tehnologicp suficientă pentru a emite în cosmos semnale electromagnetice, aşa cum face permanent civilizaţia umană.

Ca urmare, una dintre metodele de cercetare utilizate de SETI este amplasarea de uriaşe antene radio şi urmărirea semnalelor captate de acestea, în speranţa de a identifica, printre ele, semnale emise de civilizaţii de pe alte planete.

Aceste cercetări au început în 1960, iar de atunci au devenit tot mai eficiente, astronomii beneficiind de tehnologie electronică şi digitală tot mai performantă.

Totuşi, cercetările se izbesc mereu de problema finanţării necesare pentru construirea unor telescoape care  „scaneze” cerul în căutarea semnalelor venite din spaţiu. De pildă, instalaţia Allen Telescope Array din California, pe care o foloseşte SETI, era iniţial proiectată să cuprindă 350 de antene parabolice radio, dar numai 42 au fost construite până în prezent, iar funcţionarea ansamblului a fost întreruptă în aprilie 2011, din cauza lipsei de fonduri, şi reluată abia în luna decembrie a aceluiaşi an.

Descoperirea vieţii extraterestre în următorii 24 de ani este şi ea dependentă de finanţarea suficientă a operaţiunilor SETI.

Desigur, căutarea vieţii extraterestre nu are în vedere doar societăţile inteligente; mulţi specialişti, care lucrează în cadrul altor programe de cercetare, speră să descopere cel puţin forme de viaţă simple, probabil mult mai răspândite în Univers decât cele evoluate şi inteligente.

Pe Terra, primele microorganisme au apărut acum 3,8 miliarde de ani, la doar 700 de milioane de ani după formarea planetei. Dar a fost nevoie de încă 1,7 miliarde de ani pentru apariţia unor forme de viaţă multicelulare. Specia umană a apărut abia acum 200,.000 de ani şi nu a devenit o specie cu adevărat performantă tehnologic decât în ultimul secol.

Shostak vede „vânătoarea de extratereştri” ca pe o cursă cu trei trasee: căutarea civilizaţiilor extraterestre avansate, inteligente; cercetarea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar (precum planeta Marte şi satelitul jupiterian Europa), în căutarea unor organisme simple, şi căutarea indiciilor de activitate microbiană pe exoplanete apropiate, cu ajutorul unor viitoare instrumente performante, precum telescopul  spaţial James Webb al NASA, în valoare de 8,8 miliarde USD, ce urmează a fi lansat în 2018.

Iar după cum a declarat Shostak în cadrul NIAC, toate aceste abordări au şanse la fel de mari: oricare dintre ele ar putea da roade în următoarele 2 decenii, ducând la descoperirea vieţii pe alte planete.

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale