Cea mai îndrăzneaţă predicţie: foarte probabil, vom descoperi viaţă extraterestră până în 2040!

Seth Shostak, din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence), care studiază Universul în unor indicii ale vieţii extraterestre, prevede că,  până în anul 2040, vom fi în posesia a suficiente date despre planete îndepărtate pentru a putea să descoperim existenţa vieţii pe aceste corpuri cereşti.

Îndrăzneaţa predicţie a fost făcută publică în cadrul simpozionului NIAC 2014 (NASA Innovative Advanced Concepts), organizat recent la Universitatea Stanford, SUA.

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Peste 24 de ani, „în loc să fi studiat câteva mii de sisteme stelare, cum este situaţia în prezent, vom fi cercetat poate un milion de sisteme”, a spus Shostak. „Un milion ar putea fi numărul potrivit pentru a descoperi ceva.”

Optimismul lui Shostak se întemeiază parţial pe observaţiile realizate de telescopul Kepler al NASA, care a arătat că galaxia Calea Lactee e plină de lumi capabile să adăpostească viaţa aşa cum o ştim noi.

După afirmaţiile specialistului, o stea din cinci are cel puţin o planetă pe care ar fi posibil să existe viaţă, un procent „fantastic de mare”, crede el. „Asta înseamnă că în galaxia noastră ar exista un număr de lumi asemănătoare cu Terra de ordinul a zeci de miliarde.”

Shostak şi colegii săi cred că unele dintre aceste lumi ar putea adăposti forme de viaţă inteligente, fiinţe care să fi ajuns la o dezvoltare tehnologicp suficientă pentru a emite în cosmos semnale electromagnetice, aşa cum face permanent civilizaţia umană.

Ca urmare, una dintre metodele de cercetare utilizate de SETI este amplasarea de uriaşe antene radio şi urmărirea semnalelor captate de acestea, în speranţa de a identifica, printre ele, semnale emise de civilizaţii de pe alte planete.

Aceste cercetări au început în 1960, iar de atunci au devenit tot mai eficiente, astronomii beneficiind de tehnologie electronică şi digitală tot mai performantă.

Totuşi, cercetările se izbesc mereu de problema finanţării necesare pentru construirea unor telescoape care  „scaneze” cerul în căutarea semnalelor venite din spaţiu. De pildă, instalaţia Allen Telescope Array din California, pe care o foloseşte SETI, era iniţial proiectată să cuprindă 350 de antene parabolice radio, dar numai 42 au fost construite până în prezent, iar funcţionarea ansamblului a fost întreruptă în aprilie 2011, din cauza lipsei de fonduri, şi reluată abia în luna decembrie a aceluiaşi an.

Descoperirea vieţii extraterestre în următorii 24 de ani este şi ea dependentă de finanţarea suficientă a operaţiunilor SETI.

Desigur, căutarea vieţii extraterestre nu are în vedere doar societăţile inteligente; mulţi specialişti, care lucrează în cadrul altor programe de cercetare, speră să descopere cel puţin forme de viaţă simple, probabil mult mai răspândite în Univers decât cele evoluate şi inteligente.

Pe Terra, primele microorganisme au apărut acum 3,8 miliarde de ani, la doar 700 de milioane de ani după formarea planetei. Dar a fost nevoie de încă 1,7 miliarde de ani pentru apariţia unor forme de viaţă multicelulare. Specia umană a apărut abia acum 200,.000 de ani şi nu a devenit o specie cu adevărat performantă tehnologic decât în ultimul secol.

Shostak vede „vânătoarea de extratereştri” ca pe o cursă cu trei trasee: căutarea civilizaţiilor extraterestre avansate, inteligente; cercetarea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar (precum planeta Marte şi satelitul jupiterian Europa), în căutarea unor organisme simple, şi căutarea indiciilor de activitate microbiană pe exoplanete apropiate, cu ajutorul unor viitoare instrumente performante, precum telescopul  spaţial James Webb al NASA, în valoare de 8,8 miliarde USD, ce urmează a fi lansat în 2018.

Iar după cum a declarat Shostak în cadrul NIAC, toate aceste abordări au şanse la fel de mari: oricare dintre ele ar putea da roade în următoarele 2 decenii, ducând la descoperirea vieţii pe alte planete.

Sursa: Live Science