Sfârşitul unui mit medical: „Trebuie să reevaluăm tot ceea ce ştiam despre urina umană”, spun cercetătorii

Întipărită de decenii în mintea multor oameni (şi invocată prea adesea de cei care urinează în piscine, un obicei nu doar necivilizat, dar efectiv dăunător sănătăţii), ideea că urina din vezica urinară este sterilă (la oamenii sănătoşi, în absenţa unor infecţii urinare cu simptome evidente) a fost infirmată de rezultatele unor cercetări recente realizate la Universitatea Loyola din SUA.

În realitate, în urina din corpul uman trăiesc bacterii, au anunţat cercetătorii în cadrul conferinţei Societăţii Americane de  Microbiologie care a avut loc la Boston.

• Dialog „Altceva”, printre lacrimi. Marea actriță DIANA LUPESCU, despre regretatul MIRCEA DIACONU: „Mi-e foarte greu fără…
• Prețul la aluminiu a atins niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu

„Trebuie să reevaluăm tot ceea ce ştiam despre urină”, spune Evann Hilt, unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu.

Mitul urinii sterile a luat naştere acum 50 de ani, spune Hilt, când a fost dezvoltat primul test pentru depistarea infecţiilor urinare. Această analiză presupunea menţinerea urinii în vase deschise, la temperatură de 35 de grade Celsius, timp de 24 de ore; or, nu orice specie de bacterii poate creşte în asemenea condiţii. Analiza arăta dacă în urină există anumite bacterii ce produceau infecţii urinare (aceste bacterii creşteau în condiţiile menţionate).

Cercetătorii de la U. Loyola identificaseră anterior urme de ADN bacterian în urină, dar nu ştiau dacă era vorba despre bacterii vii.

De aceea, au întreprins un  studiu de laborator ce presupunea menţinerea mostrelor de urină (obţinute direct din vezica urinară, cu ajutorul unui cateter – un tub subţire şi flexibil) în condiţii de cultură diferite: diverse medii de cultură, concentraţii mai mari sau mai mici de oxigen şi dioxid de carbon etc., bacteriile fiind lăsate să se dezvolte timp de 48 de ore, nu  24.

Rezultatele au fost surprinzătoare: au fost identificate bacterii nedetectate anterior în  urina persoanelor fără infecţii urinare, pur şi simpu pentru că nimeni nu le căutase.

Unele dintre aceste bacterii ar putea fi asociate cu o problemă a vezicii urinare despre care medicii credeau că este de origine neuromusculară, nu infecţioasă; pacienţii respectivi aveau o vezică hiperactivă, o problemă care determină o nevoie frecventă de a urina. Anumite bacterii erau prezente mai frecvent la pacienţii cu această problemă, dar oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată dacă prezenţa lor este consecinţa hiperactivităţii vezicii ori cauza ei.

Printre bacteriile descoperite se numără Actinobaculum schaalii, care poate determina uneori infecţii ale tractului urinar inferior (deşi femeile implicate în studiu nu sufereau de infecţii urinare) şi Aerococcus urinae, care poate determina infecţii urinare şi infecţii la nivelul inimii, mai ales la pacienţii vârstnici.

Studii viitoare urmează să clarifice relaţia dintre aceste bacterii şi sănătatea umană.

În ultimii ani a luat amploare studiul microbiomului uman, adică al comunităţilor de microorganisme care trăiesc, în mod, normal pe şi în corpul oamenilor, într-o relaţie strânsă cu organismul uman şi având un impact foarte mare – încă necunoscut pe deplin – asupra sănătăţii noastre.

Sursa: Live Science