Home » D:News » Este sau nu este? „Prima planetă locuibilă” provoacă o dezamăgire uriaşă în rândul astronomilor

Este sau nu este? „Prima planetă locuibilă” provoacă o dezamăgire uriaşă în rândul astronomilor

Este sau nu este? „Prima planetă locuibilă” provoacă o dezamăgire uriaşă în rândul astronomilor
Publicat: 06.07.2014
Exoplaneta Gliese 581 d, a cărei descoperire a fost anunţată în 2007, era socotită cea mai ospitalieră dintre planetele de tip terestru din afara sistemului nostru solar. S-ar putea însă ca această planetă să nu existe, arată un nou studiu. Semnalele despre care se crezuse că provin de la două dintre planetele sistemului Gliese 581 ar putea să provină, în realitate, de la nişte „pete solare” ale stelei centrale a sistemului.

În 2007, astronomii anunţau entuziasmaţi rezultatele unui studiu asupra sistemului Gliese 581, în care descoperiseră, în jurul unei stele, 4 planete. Ulterior, în 2010, o altă echipă de astronomi a enunaţat posibilitatea existenţei a încă două planete în acelaşi sistem. 

Acum, însă, o nouă analiză sugerează că interpretarea de atunci a datelor a dus la concluzii eronate. În realitate, două dintre planete – printre care şi Gliese 581 d, considerată prima exoplanetă cunoscută capabilă să adăpostească viaţă – probabil nu există; în ceea ce priveşte celelalte 4 planete, noua analiză indică faptul că trei dintre ele ar exista cu adevărat, dar niciuna dintre acestea nu ar putea găzdui viaţă. 

Inexistenţa probabilă a lui Gliese 581 d subliniază necesitatea de a privi cu circumspecţie „explozia” recentă de descoperiri de exoplanete, spune Paul Robertson, de la Pennsylvania State University, care a condus noul studiu.

Steaua Gliese 581 este o pitică roşie aflată la aproximativ 20 de ani-lumină depărtare de Pământ. Studiind modul în care câmpul gravitaţional a planetelor modifică spectrul radiaţiilor provenite de la stea, astronomii de la Universitatea din Geneva, Elveţia, au anunţat în 2007 existenţa, în jurul stelei, a 4 planete, printre care şi Gliese 581 d.

Datele sugerau că ar fi vorba de o planetă solidă, la fel ca Terra, şi că  ea orbita, faţă de stea, la distanţa potrivită pentru a permite existenţa apei în stare lichidă. Ulterior, alţi specialişti au adăugat încă două planete, dintre care una, Gliese 581g, a fost şi ea considerată ca posibil ospitalieră pentru viaţă.  

Însă, recent, echipa condusă de Paul Robertson a examinat o altă porţiune a spectrului radiaţiei emise de steaua Gliese 581 şi a măsurat perioada de rotaţie a stelei. Astronomii au descoperit indicii ale existenţei unor zone magnetice asemănătoare petelor solare, ce ar fi putut emite un semnal care să dea impresia că acolo există nişte planete. Aceste semnale ar fi creat iluzia existenţei planetelor d şi g. Aceste semnale nu mai sunt acum prezente, dar semnalele asociate planetelor b, c şi e din sistem au devenit mai clare.

Stéphane Udry, de la Universitatea din Geneva, care a condus echipa care a anunţat în 2007 descoperirea planetei Gliese 581 d, a declarat că acceptă punctul de vedere al autorilor noului studiu şi că plănuieşte să efectueze noi observaţii asupra sistemului Gliese 581, pentru a obţine noi informaţii care să clarifice situaţia. „Aşa merg lucrurile în ştiinţă”, a spus el, „şi nu e nicio problemă.”

Sursa: New Scientist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem