Home » D:News » Pentru prima dată în istoria României, au fost identificate focare de „boala limbii albastre” pe teritoriul nostru

Pentru prima dată în istoria României, au fost identificate focare de „boala limbii albastre” pe teritoriul nostru

Pentru prima dată în istoria României, au fost identificate focare de „boala limbii albastre” pe teritoriul nostru
Publicat: 26.08.2014
Focare de Boala limbii albastre la bovine, confirmată pentru prima dată în România, în judeţul Buzău, au fost identificate în localităţile Săruleşti, Bisoca şi Beceni, suspiciuni existând însă şi în alte comune, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul din comuna Săruleşti, Nicolae Dinu, a declarat că primele simptome de boală la bovine au apărut în urmă cu două săptămâni, în prezent fiind afectate circa 12 gospodării din localitate.

Conform sursei citate, autorităţile sanitar veterinare au prelevat probe de la animale, rezultatele fiind pozitive.

„În zona noastră nu sunt micro ferme, avem Boala limbii albastre în gospodăriile oamenilor la vaci în acest moment. Sunt afectate circa 12 gospodării unde sunt numeroase animale. Oamenii sunt îngrijoraţi deşi ştiu că nu se transmite de la animal la om, însă se tem să nu-şi piardă toate animalele, mai ales că preocuparea lor principală este creşterea animalelor. E risc mare de contaminare, iar oamenilor le este frică de pierderile pe care le vor înregistra în gospodării”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul Nicolae Dinu.

La Bisoca, animalele din două gospodării sunt afectate de Boala limbii albastre, însă există şi alte suspiciuni, probele fiind în lucru.

În total, potrivit viceprimarului Năstase Buturugă, în circa 10-12 gospodării animalele prezintă semne de boală, cele mai multe cazuri fiind în satul Şindrila.

Conform sursei citate, localnicilor nu le este frică de boală, pentru că ştiu că nu se transmite de la animal la om, însă „nu le pică bine”, pentru că ştiu că vor avea pierderi în gospodării, odată cu diagnosticarea bovinelor cu Boala limbii albastre.

Şi în comuna Beceni există cazuri confirmate de Boala limbii albastre. Potrivit primarului comunei, Laurenţiu Constantin, animalele din două gospodării au fost diagnosticate cu această boală.

„Deocamdată aşteptăm să ne spună de la Bucureşti ce să facem ca să nu panicăm oamenii. Suntem în aşteptare, oamenii au mai trecut prin astfel de situaţii. Am avut cazuri de turbare, le-au fost luate animalele din gospodării, nu au făcut scandal, nu s-au opus, pentru că ştiu că aşa se face. Nu sunt aşa speriaţi oamenii, însă se tem ca boala să nu se extindă şi să le afecteze în masă vacile, caprele, oile. Până acum nu ne-au transmis paşii pe care trebuie să-i urmăm, probabil că azi, mâine vom şti ce să le spunem oamenilor”, a declarat primarul comunei Beceni, Laurenţiu Constantin.

Suspiciuni de Boala limbii albastre se înregistrează şi în comunele Lopătari şi Cernăteşti.

„Nu avem boala confirmată, însă sunt suspiciuni, s-au luat probe zilele trecute, avem deocamdată două suspiciuni iar ieri au fost în comună grupe ale Poliţiei, Jandarmeriei, se supraveghează situaţia din piaţa comunală, au informat oamenii. Oamenii nu-şi mai scot animalele la păscut de frică, le ţin acasă, de asemenea nu se mai scot şi nu mai intră animale în comună în această perioadă”, a declarat primarul comunei Lopătari, Vasile Lefter.

Mai multe bovine din judeţul Buzău au fost diagnosticate cu Boala limbii albastre, care nu afectează omul, dar produce pagube economice, a anunţat ANSVSA, precizând că a informat statele UE şi pe cele membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală despre apariţia acestei boli în România.

Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în 22 august a fost diagnosticat un caz de Boala limbii albastre (bluetongue) în România, boală care nu a evoluat pe teritoriul ţării noastre până în prezent.

„În 21.08.2014, proprietari de bovine din judeţul Buzău au solicitat prezenţa medicului veterinar, pentru că animalele deţinute prezentau semne de boală. După examinarea animalelor, medicul veterinar a constatat leziuni bucale, mamare şi podale, semne clinice care pot fi atribuite bolii limbii albastre, şi a prelevat probe de sânge de la acestea, probe care au fost trimise spre analiză laboratorului din cadrul DSVSA Buzău. În urma examenului serologic realizat, s-a constatat că probele sunt pozitive pentru Boala limbii albastre (Bluetongue)”, se arată într-un comunicat de presă al ANSVSA transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

Ulterior, medicul veterinar a fost solicitat şi de către alţi proprietari de bovine din zonă, pentru că animalele lor prezentau semne clinice similare, cu intensităţi şi localizări diferite. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău a trimis în zonă o echipă de specialişti, care a prelevat probe de sânge şi de la aceste animale, rezultatul fiind, de asemenea, pozitiv pentru Boala limbii albastre.

Conform procedurilor, ca urmare a suspiciunii apariţiei Bolii limbii albastre, probele de sânge prelevate au fost trimise la Laboratorul Naţional de Referinţă, de la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA). Probe au fost analizate în 22 august şi au avut rezultate pozitive pentru Boala limbii albastre, a precizat sursa citată.

ANSVSA a notificat, conform procedurilor, statele din Uniunea Europeană şi pe cele membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE), despre apariţia acestei boli pe teritoriul României.

De asemenea, ANSVSA a convocat Grupului Naţional de Experţi pentru Bluetongue, pentru a stabili măsurile care trebuie adoptate în vederea limitării transmiterii bolii la alte animale.

Această boală nu afectează omul, dar produce pagube economice. Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea pentru animalele ucise, cheltuielile legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie, a precizat ANSVSA.

Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează animalele rumegătoarele şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la sută la sută din efectiv.

Potrivit ANSVSA, care citează literatura de specialitate, o insectă hematofagă poate călători până la 1,5 – 2 kilometri pe zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de kilometri pe zi.

În Europa, boala este cantonată în mai multe zone din partea de sud, cum ar fi Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, în unele zone din Italia, Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Bulgaria.

ANSVSA a precizat că este în stare de alertă şi a luat mai multe măsuri, din momentul în care această boală a început să evolueze în ţările vecine. În acest sens, a fost convocat Grupul Naţional de Experţi pentru Bluetongue, pentru a stabili măsurile care trebuie adoptate în vederea protejării efectivelor de rumegătoare din România, iar DSVSA judeţene au organizat întâlniri de informare şi instruire cu fermierii crescători de bovine, ovine şi caprine.

Pe site-ul ANSVSA a fost afişată o analiză de risc, pentru informarea tuturor celor interesaţi de Boala limbii albastre.

UPDATE: Boala limbii albastre, confirmată în alte patru localităţi din Buzău

Numărul localităţilor din Buzău unde a fost confirmată Boala limbii albastre a crescut de la trei la şapte, a declarat, marţi, prefectul judeţului, Maria Buleandră, care a precizat că situaţia se modifică de la o oră la alta, fiind afectate în prezent nu doar bovine, ci şi ovine.

Potrivit prefectului judeţului Buzău, Maria Buleandră, dacă luni erau trei localităţi cu focare ale acestei boli, respectiv Beceni, Bisoca şi Săruleşti, marţi numărul acestora a crescut la şapte, boala fiind confirmată şi în comunele Vintilă Vodă, Siriu, Valea Salciei şi Buda.

Conform sursei citate, ultimele raportări arată că în prezent în judeţul Buzău sunt 29 de focare active ale Bolii limbii albastre, cu 34 de bovine bolnave şi 10 ovine.

”Situaţia se schimbă de la o oră la alta. La ora 12.00 aveam şase localităţi cu animale bolnave, peste o oră erau deja şapte. Mai avem şi alte suspiciuni, astfel că numărul localităţilor cu această boală se modifică de la o oră la alta. Lumea trebuie să ştie că boala nu se transmite la om, e cel mai important. Există un plan foarte bine stabilit, care astăzi va fi aprobat şi ne va fi transmis astfel încât să ştim ce avem de făcut pas cu pas. Acum ştim la nivel de proiect, peste câteva ceasuri vom şti pas cu pas. Astăzi, la Centrul national pentru combaterea bolilor se va stabili ce facem ca măsuri suplimentare, ce se întâmplă cu animalele”, a declarat prefectul de Buzău, Mariana Buleandră.

Ea a adăugat că în acest moment în judeţul Buzău, pe o rază de circa 20 de kilometri în preajma localităţilor în care au fost confirmate focare de Boala limbii albastre, sunt oprite tranzacţiile cu animale.

”Mişcarea animalelor nu trebuie făcută în această perioadă, animalele nu mai migreaza dintr o comună în alta, cel puţin pe o rază de 20 de kilometri faţă de focar, este strict interzisă mişcarea animalelor, la fel şi tranzacţiile”, a mai spus Buleandră.

ANSVSA a anunţat, luni, că mai multe bovine din judeţul Buzău au fost diagnosticate cu Boala limbii albastre, care nu afectează omul, dar produce pagube economice, ANSVSA precizând că a informat statele UE şi pe cele membre ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală despre apariţia acestei boli în România.

Suspiciune de boala limbii albastre şi în Vrancea; virusul, confirmat la analizele făcute de DSV

Direcţia Sanitar-Veterinară Vrancea a confirmat existenţa virusului care provoacă boala limbii albastre la o stână din localitatea Năruja, conform procedurilor probele fiind trimise la Bucureşti, de unde va veni rezultatul final, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit prefectului judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, mai multe oi de la o stână din localitatea Năruja au început să aibă simptome specifice bolii limbii albastre, medicul veterinar care a fost chemat să vadă animalele prelevând probe care au fost prelucrate la Direcţia Sanitar Veterinară Vrancea.

Conform sursei citate, analizele au arătat existenţa virusului care provoacă boala limbii albastre, dar, conform procedurilor, nu se poate vorbi despre încă un focar de boală, pentru că probele au fost trimise la Bucureşti, de unde se aşteaptă confirmarea sau infirmarea rezultatelor iniţiale.

”A fost într-adevăr o analiză recoltată la o stână de oi din localitatea Năruja, o analiză care a ieşit pozitivă la DSV Vrancea, însă procedurile şi protocolul spun că această confirmare va veni de la ANSVSA. În acest moment, există o suspiciune, conform procedurilor. În funcţie de rezultat, vom lua toate măsurile necesare, de neutralizare, de izolare, de diminuare a impactului acestui virus asupra efectivelor de animale din judeţul Vrancea”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX prefectul de Vrancea, Nicuşor Halici.

Potrivit lui Halici, stâna la care a fost confirmat de către DSV Vrancea virusul care provoacă boala limbii albastre se află într-o zonă izolată, la distanţă de gospodăriile oamenilor.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu