Astronomii avertizează că nu mai există un program de detectare a cometelor şi asteroizilor din emisfera sudică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astronomii se plâng de „punctul mort” legat de observarea spaţiului cosmic din emisfera australă, în căutare de comete şi asteroizi cu potenţial periculos pentru Terra, după ce singurul observator astronomic din emisfera sudică a planetei dedicat detectării şi urmăririi cometelor a rămas fără finanţare.

Programul de supraveghere spaţială, prin care a fost descoperită şi cometa C/2013 A1, cunoscută drept Siding Spring, care a trecut duminică foarte aproape de planeta Marte, a fost închis în 2013, după ce eforturile de a asigura finanţarea necesară au eşuat.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

„Este o problemă reală. Un obiect spaţial ar putea să se îndrepte acum spre Terra şi noi habar nu avem”, a declarat, pentru ediţia australiană a cotidianului The Guardian, Bradley Tucker, astronom la Universitatea Naţională Australiană (ANU) şi la Universitatea California Berkeley.

Programul Siding Spring, numit după observatorul astronomic aflat lângă Coonabarabran, în centrul statului australian New South Wales – unde a fost văzută în premieră cometa care s-a întâlnit duminică cu Marte -, a fost singurul din emisfera sudică implicat activ în căutarea de comete, asteroizi şi meteoriţi cu potenţial periculos pentru Pământ.

Obiectele spaţiale care trec la mai puţin de 7,4 milioane de kilometri de Terra sau care au mai mult de 150 de metri în diametru sunt considerate posibil periculoase (PHA, potentially hazardous asteroids, n.r.). În prezent, sunt cunoscute 1.508 astfel de obiecte cosmice.

Cel mai faimos asteroid care a lovit vreodată Pământul este cel care a căzut în Mexic acum 65 de milioane de ani, eveniment despre care se crede că a dus la dispariţia dinozaurilor.

Un meteorit cu diametrul de 20 de metri a intrat nedetectat în atmosfera terestră în 2013 şi a explodat spectaculos la circa 30 de kilometri deasupra oraşului rusesc Celiabinsk, cauzând rănirea a 1.500 de persoane.

„Practic, este ca o bombă nucleară detonată în atmosferă. Evenimentele acestea pot provoca daune de neimaginat”, a explicat Tucker.

Programul australian, finanţat de NASA, a descoperit peste 15 obiecte spaţiale şi a fost condus de Robert McNaught, un savant scoţiano-australian responsabil pentru găsirea, de-a lungul timpului, a 475 de asteroizi şi a 82 de comete, inclusiv Siding Spring, mai multe decât orice alt astronom.

Programul a fost pe punctul de a fi închis la sfârşitul lunii ianuarie 2013, în urma incendiilor de vegetaţie extrem de violente din jurul observatorului Siding Spring. ANU a făcut mai multe cereri de finanţare după ce NASA a dat semnale că banii erau pe terminate, dar, până în iulie 2013, finanţarea a fost epuizată.

Apelurile făcute pe lângă guvernul australian şi pe lângă companiile miniere locale, de a finanţa programul, au rămas fără răspuns. „Ştiinţa suferă”, s-a plâns Tucker.

Anul acesta, bugetul federal al Australiei a prevăzut reduceri financiare în valoare de 111 milioane de dolari pentru agenţia de cercetare ştiinţifică de la Canberra (CSIRO), ceea ce va duce la concedierea a peste 500 de angajaţi din domeniul cercetării.

Potrivit lui Bradley Tucker, programele care supraveghează şi cartografiază vehiculele spaţiale abandonate, fulgii de vopsea şi alte „gunoaie spaţiale” de pe orbita planetei, sunt încă relativ bine finanţate, dar telescopul de la Siding Spring utilizat de programul de detectare a asteroizilor periculoşi are nevoie de o îmbunătăţire extrem de scumpă şi nici administraţia de la Canberra, nici donatorii privaţi nu au fost interesaţi. „Banii pentru ştiinţă sunt limitaţi şi ceva trebuie să fie lăsat la urmă”, a spus astronomul.

Observatorul partener al celui din Australia, aflat în Arizona, Statele Unite ale Americii, continuă să funcţioneze, ceea ce înseamnă că astronomii din emisfera nordică pot să supravegheze cerul şi să vadă ce vine spre Terra din planul galactic nordic.

„În mod clar, observatorul din emisfera nordică nu poate vedea obiectele de pe cerul sudic”, a declarat Ian Adams, astronom la ANU.

„Cometa care a trecut pe lângă Marte este una din emisfera sudică, a venit din adâncurile spaţiului din planul galactic sudic. Emisfera de nord nu ar fi putut niciodată să o vadă”, a mai spus Adams.

Sarcina de a cerceta cerul sudic a rămas acum în mâinile „amatorilor şi entuziaştilor”, care au un telescop „cât de cât bun” în spatele casei, potrivit lui Adams.

Bradley Tucker a spus că problema principală este că guvernele încă văd programele de detectare a cometelor şi asteroizilor ca având doar un scop academic şi nu le consideră un sistem de avertizare timpurie.

„Trebuie schimbată ideea că este vorba de o abordare ştiinţifică şi să fie privită asemănător programelor care monitorizează uraganele de pe Terra. Este vorba despre a proteja oamenii, de a minimaliza pagubele. Şi nu trebuie văzută ca o problemă a unei ţări. Este o problemă globală”, a spus Tucker.

Pe de altă parte, China a experimentat utilizarea de rachete pentru a devia traiectoria unor meteoriţi mici şi a gunoiului spaţial produs de om.

Cercetătorii de la Universitatea Naţională Australiană au primit 60 de milioane de dolari la începutul acestui an pentru a dezvolta o altă soluţie: lasere care pot fi acţionate de pe Terra pentru a încetini sau a modifica orbita obiectelor din vecinătatea Terrei, înainte de a intra în coliziune cu planeta.

Sursa: Mediafax