Reabilitarea MNIR, estimată la peste 100 milioane de euro. De unde vor veni banii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vlad Alexandrescu a făcut aceste afirmaţii, luni, după o conferinţă de presă în care a fost lansat concursul internaţional de soluţii de arhitectură „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”, organizat de MNIR, sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor.

În acest context, a fost prezentată şi valoarea estimată pentru reabilitarea sediului MNIR. Astfel, pentru proiectare este necesară o suma de 4.514.000 de euro, cu TVA, în timp ce investiţia este estimată la 110.608.000 de euro, cu TVA.

Potrivit ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, suma necesară pentru consolidarea şi reabilitarea Muzeului Naţional de Istorie a României este prea mare pentru a putea fi acoperită din fonduri nerambursabile.

„Tipul acesta de intervenţie este eligibil doar în axa 5.1 a Programului Operaţional Regional, ori axa 5.1 prevede că plafonul maxim pentru proiecte finanţabile este de 5 milioane de euro. Investiţia despre care vorbim aici este în jur de 90 de milioane de euro. De aceea, Guvernul apelează la un alt tip de finanţare, pe fonduri rambursabile, aşa cum a făcut-o şi pentru Teatrul Naţional din Bucureşti, pentru Palatul Culturii din Iaşi, o face pentru Muzeul Ţăranului Român, pentru Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei – Muzeul Naţional «George Enescu» şi mai sunt şi multe altele”, a explicat ministrul Culturii.

Întrebat în cât timp trebuie să dea România înapoi aceşti bani, Vlad Alexandrescu a spus că „în 20 de ani, în condiţii privilegiate de dobânzi”. „Au fost negociate condiţii privilegiate. Este un acord, un deviz cadru, care a fost gândit mai demult şi practic care urmează să fie extins în continuare pentru anumite obiective, dintre care acesta (sediul MNIR, n.r.)”, a spus ministrul Culturii.

Muzeul Naţional de Istorie a României, care are în colecţiile sale aproximativ 750.000 de piese, reunind cele mai importante descoperiri arheologice şi documente istorice din ţară, a lansat, luni, un concurs internaţional pentru reabilitarea sediului său din Bucureşti.

Calendarul estimativ pentru desfăşurarea activităţilor este următorul: februarie – iulie 2016 – organizarea concursului internaţional de soluţii; septembrie – decembrie 2016 – începutul proiectării; 2017 – finalizarea proiectării şi începutul execuţiei; 2019 – finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi construcţie, precum şi amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale („Centenarul desăvârşirii unităţii naţionale”); 2020 – recepţia; 2021 – recepţia finală.

Muzeul Naţional de Istorie a României ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani i.e.n), cultură materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-române şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului român, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele ÎI-I i.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.

Sursa: Mediafax