Home » D:News » După 400 de ani, un manuscris al lui Newton a ieşit la iveală. Conţine reţeta ingredientului cheie pe care mulţi l-au căutat pentru obţinerea tinereţii VEŞNICE- FOTO

După 400 de ani, un manuscris al lui Newton a ieşit la iveală. Conţine reţeta ingredientului cheie pe care mulţi l-au căutat pentru obţinerea tinereţii VEŞNICE- FOTO

Publicat: 29.03.2016
Savantul englez este cunoscut sub numele de ''filosoful naturii''.

Un manuscris vechi de aproape 400 de ani conţine reţeta fabricării celebrei ,,pietre filozofale”. Documentul, redactat de Sir Isaac Newton, este, de fapt, copia unui text conceput de un alt alchimist, în anul 1678. Până acum 80 de ani, opera s-a aflat în posesia unui colecţionar privat, însă ea a fost achiziţionată de americanii de la Chemical Heritage Foundation, care au tradus-o şi au făcut-o disponibilă pentru marele public.

În text este descrisă modalitatea de obţinere a aşa-numitului ,,mercur filozofal”, substanţă ipotetică folosită la producerea ,,pietrei filozofale”. ,,Despre mercurul filozofal se spunea că poate fi folosit pentru a descompune metalele în părţile lor constituente. Mai apoi, acestea puteau fi reasamblate, cu scopul de a obţine noi tipuri de substanţe”, susţine James Voelkel, specialist în conservarea cărţilor rare. 

Manuscrisul redactat de Sir Isaac Newton (Foto:livescience.com/Chemical Heritage Foundation)

Cercetătorii sunt siguri de faptul că textul a fost scris, într-adevăr, de Sir Isaac Newton. Ei refuză, însă, să creadă că savantul a folosit manuscrisul pentru a produce mercur filozofal, deoarece omul de ştiinţă englez nu se îndeletnicea, în mod obişnuit, cu activităţile tipice unui alchimist.

Din Evul Mediu şi până la sfârşitul secolului al XVII-lea, alchimiştii pretindeau că pot transforma, cu ajutorul pietrei filozofale  metalele inferioare, precum fierul sau cuprul, în aur. De asemenea, era considerată şi panaceu, o licoare pentru sufletul oamenilor, care avea puterea de a vindeca bolile şi de a dărui tinereţe veşnică.

Experţii susţin că textul original a fost redactat de un chimist educat la Harvard, pe nume George Starkey, care îşi semna lucrările sub pseudonimul Eirenaeus Philalethes. Acesta este considerat a fi unul dintre primii oameni de ştiinţă americani ale căror lucrări au fost publicate.

Manuscrisul a fost vândut de descendenţii lui Sir Isaac Newton către casa de licitaţie Sotheby’s, la Londra, în anul 1936. De-abia acum, după 80 de ani de la cumpărarea lui, Chemical Heritage Foundation a făcut public conţinutul documentului. Americanii plănuiesc să introducă textul în baza de date online ,,The chemistry of Isaac Newton”, coordonată de Universitatea din Indiana.

Sursa: Mail Online

Vă mai recomandăm şi: ”The Shell Grotto”, peştera care îi fascinează pe toţi cei care intră în ea. Misterul ei îi intrigă pe cercetători de aproape 200 de ani – GALERIE FOTO

                                  Frumoasa şi totodată înfricoşătoarea insulă Poveglia. Peste 160.000 de oameni şi-au găsit sfârşitul aici – GALERIE FOTO + VIDEO

                            Cum a fost răstignit, de fapt, Iisus Hristos? Prima reprezentare cunoscută a acestei scene este cu adevărat surprinzătoare – FOTO

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem