Bucharest Science Festival, cel mai mare festival dedicat ştiinţei din ţară, începe pe 28 septembrie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ediţia din acest an a primit Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

• Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a…
• S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș…

Tema BSF 2016 va fi colonizarea planetei Marte şi provocările pe care o astfel de acţiune unică în istorie le va genera, răspunzând la cele mai arzătoare întrebări cu privire la cucerirea planetei roşii. În cadrul festivalului, vor fi organizate o serie de expoziţii, seminarii şi tururi ghidate pe teme ştiinţifice, dublate de experimente şi demonstraţii menite să arate şi faţa practică a ştiinţei.

Micii exploratori ai spaţiului

Printre surprizele pregătite de organizatori iubitorilor de ştiinţă se numără: ateliere practice, experimente şi demonstraţii, vizite în marile laboratoare, seminarii de tip „Cum funcţionează”, conferinţe şi dezbateri în cadrul seriei „Magia Realităţii”, susţinute la Librăria Humanitas de renumiţi oameni de ştiinţă din ţară şi din străinătate pe teme „fierbinţi” de cercetare sau întâlniri cu tineri cercetători organizate în marile licee din Bucureşti.

De asemenea, copiii vor dispune de propriul laborator de chimie – Kids’ Lab, organizat în cadrul Facultăţii de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor (Universitatea Politehnica Bucureşti) cu sprijinul BASF România, unde vor avea ocazia să efectueze ei înşişi experimente, în condiţii de siguranţă, utilizând truse de lucru adaptate vârstei şi cunoştinţelor.

Pregătirea pentru colonizarea planetei Marte cuprinde şi construirea unei machete a unei baze spaţiale sferice de doi metri diametru. Tururile tematice includ vizite în Parcul Natural Văcăreşti, la ROMAERO, vizite la Casa Pasivă (o casă cu un bilanţ energetic pozitiv, un proiect unic în România) din cadrul Facultăţii de Energetică din Bucureşti, precum şi un tur al caselor verzi din capitală. Şi oraşele Râşnov şi Adjud s-au alăturat demersului Bucharest Science Festival, organizând Zilele Ştiinţei, prilej prin care doresc să aducă ştiinţa mai aproape de oameni. Mai multe detalii despre programul complet al festivalului puteţi găsi pe http://www.bucharestsciencefestival.ro/program" target="_blank">sciencefestival.ro/program”>http://www.bucharestsciencefestival.ro/program.

De asemenea, muzica oficială a festivalului va fi asigurată de John D. Boswell (melodysheep), un artist pasionat de muzică şi ştiinţă, care îşi propune să transmită prin creaţiile sale un mesaj încărcat de semnificaţii, oferind simultan o experienţă muzicală plăcută.

S-a găsit apă lichidă pe Marte – există şi viaţă?

În cadrul ediţiei din acest an, colonizarea planetei Marte şi toate provocările aferente acestui demers – de la dezvoltarea de noi sisteme de transport spaţial, asigurarea necesităţilor de bază (alimente, adăpost, energie), până la înfiinţarea şi gestionarea unui întreg ecosistem – constituie tema principală a festivalului.

Aflat la cea de-a patra ediţie, Bucharest Science Festival reuneşte cercetători, experţi, specialişti din cele mai diverse domenii ale ştiinţei, elevi şi studenţi, părinţi, într-un spaţiu comun al cărui scop este stimularea curiozităţii, cunoaşterea lumii înconjurătoare şi încurajarea tinerilor de a urma o carieră în domenii legate de ştiinţă şi tehnologie. Printre experţii care vor participa la festival se numără mai mulţi invitaţi din străinătate, precum Dr. Markus Landgraf (Agenţia Spaţială Europeană), cu cercetări ce acoperă o zonă vastă, de la proprietăţile prafului interstelar la noi tehnologii care să ne deschidă drumul spre spaţiu, Dr. Cătălina Curceanu (Laboratori Nazionali di Frascati dell’INFN – Italia), renumită pe plan mondial pentru prelegerile de fizică destinate tinerilor sau Prof. Philippe Clergeau (Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris), specializat în ecologie urbană.

Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Marte

1. Pe Marte te simţi mai „uşor”. Când oamenii vor reuşi să păşească pe planeta roşie, se vor simţi mai uşori, la propriu, decât pe planeta pe care obişnuim să o numim „casă”. Şi asta pentru că pe Marte, gravitaţia este cu 62,5% mai slabă decât pe Terra.
2. Cel mai înalt munte munte din întregul Sistem Solar. Marte găzduieşte cel mai înalt munte, un vulcan care este de trei ori mai înalt decât Muntele Everest, având o înălţime de 22 de kilometri.
3. Prima observaţie printr-un telescop. Deşi este cunoscută din preistorie, putând fi observată noaptea cu ochiul liber, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul om care a studiat planeta Marte printr-un telescop.
4. Planeta Cairo. Cairo înseamnă Marte în limba arabă. Capitala Egiptului a fost numită astfel, se pare, întrucât planeta răsărea în ziua în care s-a fondat oraşul.
5. Un an pe Marte. Un an marţian este echivalentul a 687 de zile pe Pământ, în timp ce o zi pe Marte durează doar cu 40 de minute mai mult decât o zi „pământeană”.
6. Cel mai aproape de Pământ. În anul 2003, Marte a fost cel mai aproape de Pământ din ultimii 60.000 de ani, fiind la o distanţă de 56 milioane de kilometri de planeta noastră. Nu va mai fi atât de aproape de noi până în anul 2287.
7. Semne de viaţă. În 2003, cercetătorii de la NASA au descoperit urme de metan în atmosfera marţiană, ceea ce ar putea indica prezenţa vieţii. Pe Pământ, peste 90% din metan este produs de organismele vii.
8. Apă pe Marte. Cercetătorii au descoperit apă în stare lichidă în timpul verii marţiene.
9. Aterizare pe Marte. Peste mai puţin de o lună, pe 19 octombrie, urmează să aterizeze pe Marte modulul Schiaparelli, lansat în cadrul misiunii ExoMars 2016 a Agenţiei Spaţiale Europene.
10. Explorare şi colonizare. NASA plănuieşte o misiune cu echipaj uman până în anul 2030, iar în perioada următoare se vor face paşi istorici pentru a extinde prezenţa omului dincolo de Pământ.

„Am apărut şi am evoluat de-a lungul a milioane de ani, în Africa, şi apoi am făcut un prim pas în afara acestui continent. Întâi am colonizat Europa şi Asia, apoi, treptat, întregul pământ. Am învăţat să străbatem oceanele şi să zburăm. Am mers mereu mai departe, spre noi orizonturi. Curiozitatea a stat la baza progresului omenirii. Mereu am mers înainte încercând să descoperim ce se află dincolo. A sosit momentul pentru o nouă aventură: colonizarea Sistemului Solar. Acum ne îndreptăm privirile către Lună şi Marte, către centura de asteroizi sau către sateliţii lui Jupiter. La o primă vedere, planeta Marte este aridă şi inospitalieră, dar misiunile spaţiale din ultimele decenii au început să ridice valul aparenţelor. În cadrul Bucharest Science Festival 2016, vom aborda colonizarea lui Marte, provocările pe care o astfel de acţiune unică în istorie le va genera”, a declarat Alexandru Toma Pătraşcu, directorul Bucharest Science Festival.

Bucharest Science Festival este organizat de Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR), împreună cu Planeta Ştiinţei, cu sprijinul BASF România, European Space Agency, System Plus, Institutul Francez din România, Blugento şi Editura Humanitas.

Bucharest Science Festival este primul festival de acest gen şi cel mai important eveniment de promovare a ştiinţei din România. Fondat în 2013, Festivalul se desfăşoară anual la sfârşitul lui septembrie şi include zeci de evenimente (expoziţii temporare, ateliere interactive, conferinţe, dezbateri, proiecţii de documentare etc.). De asemenea, în fiecare an ni s-au alăturat în calitate de invitaţi speciali personalităţi marcante din străinătate, active în zona ştiinţei şi a promovării acesteia, precum dr. David Hilmers, astronaut NASA, dr. Gilles Boeuf, Preşedintele Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris sau Ferdinand Habsburg, fondator şi Director General al Da Vinci TV.

Ediţia din acest an se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Sursa: Mediafax