Natura este plină de hermafrodiţi. Specii care sunt atât femele cât şi masculi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Hermafrodismul este de mai multe feluri. Există hermafrodism simultan, precum cel la melci, unde aceştia sunt născuţi atât cu organe genitale masculine, cât şi feminine, astfel oricare doi indivizi se pot reproduce; iar în unele situaţii se pot reproduce singuri, conform publicaţiei Curiosity.

Mai există şi hermafrodiţi secvenţiali, unde un organism îşi schimbă sexul în timpul vieţii. Dacă un mascul devine femelă, termenul este protandrie, iar procesul invers este numit protoginie.

Peştele-clovn (Amphiprion ocellaris), ca Nemo din animaţia Disney În căutarea lui Nemo, este protandru. Trăiesc în grupuri de doi peşti mari – femelă şi mascul – şi mulţi peşti mai mici. Dacă femela moare, masculul devine femelă urmând ca următorul cel mai mare peşte mascul să-i devină partener. Protiginia, în schimb, este răspândită la plante.

Acestea sunt doar câteva exemple, acest comportament s-a observat la diverse grupuri de specii, de la stele de mare, broaşte la salamandre.

Unii oameni de ştiinţă s-au întrebat de ce acest comportament nu este mai des răspândit. Nu este abilitatea de a te înmulţi cu oricine un avantaj? Problema constă în „costul” acestui comportament, în particular, în cazul hermafrodismului secvenţial. Schimbarea sexului necesită multă energie şi timp. O specie hermafrodită îşi poate petrece o treime din viaţă în procesul de schimbare.

De asemenea, hermafrodismul nu are doar cauze naturale. La speciile de amfibii, precum broaştele, poluarea poate juca un rol central. Un studiu din 2009 a arătat că un erbicid comun poate duce la dezvoltarea organelor sexuale feminine la masculi.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea

Prea mult sex schimbă forma organelor genitale – FOTO

De ce au unele animale două penisuri? Cercetătorii au aflat în sfârşit răspunsul

Poluarea afectează dimensiunile penisului, susţin cercetătorii