Home » Cultură » INTERVIU-Marius Giura, directorul Festivalului de Jazz de la Gărâna, unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa

INTERVIU-Marius Giura, directorul Festivalului de Jazz de la Gărâna, unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa

Publicat: 07.07.2017
Într-un interviu acordat pentru MEDIAFAX, Marius Giura, directorul Festivalului de Jazz de la Gărâna, spune că anul acesta sunt aşteptaţi la festival cel puţin 8.000 de spectatori în fiecare seară. ”Am pus mereu publicul pe primul plan, am fugit de proiectele facile”, afirmă acesta.
Marile vedete ale scenei muzicale vor urca pe scena Festivalului de Jazz de la Gărâna, timp de patru zile, a anunţat Marius Giura, directorul evenimentului. Giura spune că toate locurile din hotelurile şi pensiunile din zona localităţii Gărâna, din judeţul Caraş-Severin, sunt ocupate pe perioada desfăşurării festivalului. De asemenea, numeroşi spectatori se vor caza în corturi sau în casele localnicilor, fiind aşteptate să participe la eveniment şi persoane din Europa sau Australia, relatează Mediafax.
 
Într-un interviu acordat pentru MEDIAFAX, Marius Giura a vorbit despre cheia succesului acestui festival, care a ajuns la ediţia cu numărul 21, dar şi despre programul evenimentului, care este unul bogat.
 
Reporter: De ce ar trebui să vină iubitorii de jazz la Festivalul de la Gărâna?
 
Marius Giura: Pentru că este un festival care are istorie, este un festival cu un line-up foarte bun, e unul din festivalurile cele mai importante din Europa. În momentul de faţă, Gărâna este căutat şi vizitat de un număr mare de spectatori atât pentru ceea ce se vede pe scenă, adică marile vedete ale scenei mondiale, cât şi pentru ambianţa cu totul deosebită. E în vârf de munte, spaţiul e înconjurat de brazi, într-o zonă în care sunt munţi, păduri şi lacuri.
 
Reporter: Care sunt cele mai importante nume care vor urca pe scena Festivalului de Jazz de la Gărâna, în acest an?
 
Marius Giura: Vedetele sunt, în ordinea intrării pe scenă, grupul suedez Tonbruket, condus de Dan Berglund, fost membru al celebrului grup Esbjorn Svenson Trio. Apoi David Torn, un chitarist american de mare valoare şi foarte cunoscut pentru muzica ambientală pe care o compune şi o interpretează. Chitaristul austriac Wolfgang Muthspiel, care vine în fruntea unui super grup internaţional. Apoi cubanezul Omar Sosa şi proiectul său Quarteto Afrocubano, chitaristul american Bill Frisell, norvegianul Hakon Kornstad şi grupul său. Apoi, probabil capul de afiş, aşteptat de toată lumea, John Scofield şi grupul său Uberjam. Bobo Stenson şi trio-ul său. Bobo Stenson este un veteran al scenei europene, între primii care au pus umărul la crearea noului stil de jazz contemporan european.
 
Dintre artiştii români, o premieră pentru un festival de jazz mare în România este muzicianul Marius Preda şi grupul său olandez. El este considerat cel mai bun ţambalist din lume şi îşi prezintă şi proiectul discografic pe care l-a realizat împreună cu mari muzicieni ai scenei mondiale. Marius Preda cântă la absolut toate instrumentele posibile, este un fenomen, apreciat în Europa şi iată, poposeşte anul acesta şi la Gărâna. Alţi artişti români sunt trio-ul Sebastian Spanache, grupul timişorean Thy Veils, care practică o muzică cu tentă electronică şi foarte mult vizual. Deci, componenta video este foarte importantă în tot recitalul lor.
 
Apoi, la Biserica din Văliug, în matineele zilelor de vineri, sâmbătă, duminică, vor evolua vineri – Raul Kusac, într-un proiect solo, un duet inedit. După 20 de ani, revine la Gărâna şi Mircea Tiberian însoţit de Marta Hristea. Marta Hristea a cântat la prima ediţie, acum 21 de ani, şi iată, revine la Gărâna, după cum revine şi în ţară, ea este stabilită în Anglia şi vine pentru acest festival. Iar în ultima zi, trio-ul bucureştean Arcuş Trio, unul din grupurile tinere foarte mult apreciate mai cu seamă de publicul tânăr.
 
Pe lângă partea muzicală a festivalului, mai sunt şi alte componente culturale adiacente, cum ar fi lansări de carte, lansări de DVD-uri, un târg de viniluri, care are loc dimineaţa, tot în incinta festivalului, un spectacol de teatru susţinut de trupa Auăleu din Timişoara, iar nopţile vor fi ocupate de proiecţia unor filme, în primele trei zile ale festivalului, puse la dispoziţie de Institutul Francez.
 
Reporter: A fost greu să organizaţi ediţia din acest an a festivalului, în condiţiile în care scena a ars în urma unui incendiu care a avut loc anul trecut?
 
Marius Giura: A ars scena, dar s-a construit o altă scenă, este gata în momentul de faţă, aptă de a primi marii artişti. Şi sunetul este pus la punct, şi luminile şi urmează să le mai îmbrăcăm în îmbrăcămintea grafică.
 
Reporter: Aproximativ câte persoane vă aşteptaţi să participe la ediţia din acest an a Festivalului de Jazz de la Gărâna?
 
Marius Giura: Mă aştept să fie un minim de 8.000 de spectatori pe seară. Corturile, în general, întregesc necesarul de cazări. Toate pensiunile şi hotelurile sunt pline. Cam 30% din necesar sunt în pensiunile şi hotelurile din zonă, unii chiar fac naveta de la Reşiţa, dar foarte mulţi stau şi în casele oamenilor din Gărâna, din Văliug, din Brebu şi din satele învecinate. Sunt şi corturi multe, în special publicul tânăr vine cu cortul.
 
Reporter: Care credeţi că este cheia succesului? Cum a reuşit să reziste acest festival timp de 21 de ani?
 
Marius Giura: Festivalul are continuitate, nu s-a oprit niciodată, s-a ţinut în fiecare an. În felul acesta şi-a găsit şi notorietatea. De fiecare dată am pus publicul pe primul plan şi nevoia acestuia de a vedea la lucru muzicieni de mare valoare. Am fugit întotdeauna de proiectele facile, de proiectele încropite în care cântă băieţii nişte standarduri şi au bifat o acţiune, o participare. La Gărâna se vine cu proiecte bine puse la punct, chiar dacă sunt artişti care vin a doua sau a treia oară aici, de fiecare dată vin cu proiecte cu totul noi şi cu componenţe cu totul noi. Probabil că acesta este secretul: lumea se simte bine aici, iar seara e încântată de valoarea concertelor. Nu întâmplător este un festival care şi-a găsit audienţa şi în alte ţări. Cam 30% din public e din alte ţări. Anul acesta am şi un grup de 12 oameni veniţi din îndepărtata Australie, am turişti din Anglia, din Germania, din Franţa, din Serbia şi Ungaria, ţări care sunt apropiate.
 
Reporter: Cât costă biletul de intrare la festival?
 
Marius Giura: Intrarea e pe bilete, însă preţul e relativ modic. Adică pentru patru concerte, plus proiecţii de filme, plus concert în matineu este 85 de lei pe zi.
 
Programul complet al Gărâna Jazz Festival 2017 este disponibil pe site-ul www.garana-jazz.ro.
 
Cea de-a 21-a ediţie a Festivalului de Jazz de la Gărâna are loc în perioada 6 – 9 iulie în judeţul Caraş-Severin
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au încercat să afle care este cea mai bună încălțăminte pentru a evita artrita
Cercetătorii au încercat să afle care este cea mai bună încălțăminte pentru a evita artrita
Îți bârfești șeful? Cercetătorii spun că acest obicei ar avea și părți bune
Îți bârfești șeful? Cercetătorii spun că acest obicei ar avea și părți bune
A abandonat totul pentru Antarctica: povestea tragică a exploratorului Jean-Baptiste Charcot
A abandonat totul pentru Antarctica: povestea tragică a exploratorului Jean-Baptiste Charcot
Observatorul Rubin a transmis 800.000 de alerte către astronomi într-o singură noapte, iar numărul este de așteptat să crească
Observatorul Rubin a transmis 800.000 de alerte către astronomi într-o singură noapte, iar numărul este de așteptat ...
Un aeroport din SUA a transmis că vrea să fie „primul din lume” fără pasageri care călătoresc în papuci și pijamale
Un aeroport din SUA a transmis că vrea să fie „primul din lume” fără pasageri care călătoresc în papuci și pijamale
O insulă grecească, preferată de români, are o plajă spectaculoasă cu nisip roz
O insulă grecească, preferată de români, are o plajă spectaculoasă cu nisip roz
O singură doză de celule stem ar putea trata fragilitatea asociată îmbătrânirii, arată un studiu
O singură doză de celule stem ar putea trata fragilitatea asociată îmbătrânirii, arată un studiu
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: „Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: „Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
Șeful OMS a criticat Statele Unite după reducerea finanțării în cazul vaccinurilor mRNA
Șeful OMS a criticat Statele Unite după reducerea finanțării în cazul vaccinurilor mRNA
Cum a ajuns o piatră funerară de pe vremea romanilor la peste 8.000 de kilometri depărtare?
Cum a ajuns o piatră funerară de pe vremea romanilor la peste 8.000 de kilometri depărtare?
Șoferii Uber și Bolt, nemulțumiți de sistemul prin care sunt obligați să accepte cât mai multe curse
Șoferii Uber și Bolt, nemulțumiți de sistemul prin care sunt obligați să accepte cât mai multe curse
Tinerii din Generația Z pierd o abilitate pe care oamenii au avut-o timp de milenii
Tinerii din Generația Z pierd o abilitate pe care oamenii au avut-o timp de milenii
Sângele centenarilor oferă indicii despre mecanismele longevității
Sângele centenarilor oferă indicii despre mecanismele longevității
Înmormântările care contrazic ce știam despre doliu în Imperiul Roman
Înmormântările care contrazic ce știam despre doliu în Imperiul Roman
Alexandru Cazan, președintele Gremium Nomads România, invitat la MARTORII – duminică, 1 martie, ora 19:00
Alexandru Cazan, președintele Gremium Nomads România, invitat la MARTORII – duminică, 1 martie, ora 19:00
Vegetarienii au șanse mai mici să trăiască până la vârsta de 100 de ani, indică un studiu
Vegetarienii au șanse mai mici să trăiască până la vârsta de 100 de ani, indică un studiu
Genomul celui mai vechi virus ARN uman a fost reconstruit din țesut pulmonar vechi de 250 de ani
Genomul celui mai vechi virus ARN uman a fost reconstruit din țesut pulmonar vechi de 250 de ani
Câte specii de albine există pe Pământ? Iată cea mai recentă numărătoare!
Câte specii de albine există pe Pământ? Iată cea mai recentă numărătoare!