Expoziţia intitulată „Aur”, a Muzeului de Istorie a României, prezentă la Marsilia

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) se numără printre instituţiile de profil de prestigiu ale lumii care au fost invitate să prezinte piese excepţionale din categoria Tezaur, aflate în colecţia proprie, scrie Mediafax.

Numită simplu „Or”, expoziţia organizată de Musée de civilisations de l’Europe et de la Méditerranée (MuCEM) din Marsilia îşi propune să exploreze, din perspectiva contemporaneităţii, diferitele modalităţi de percepţie ale acestui metal nobil. S-a urmărit punerea în paralel a abordărilor considerate clasice, ale cunoscătorilor şi specialiştilor şi a celor spontane, venite din partea amatorilor. Astfel, în punctul de întâlnire al unor obiecte cu semnificaţii arheologice, istorice şi etnografice, al antichităţilor şi al obiectelor din cotidianul imediat s-a încercat evidenţierea unor legături ţesute dincolo de timp şi spaţiu. Obiecte şi abordări multiple surprinse într-un amplu spaţiu geografic în Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, modernitate sau în contemporaneitate s-au reunit în mod armonios într-o expoziţie care face apel la ingeniozitatea şi creativitatea umană în egală măsură pentru structurarea discursului expoziţional cât şi pentru înţelegerea plurivalenţei acestuia.

• Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
• Disney era aproape de colaps. „Cenușăreasa” a fost filmul care l-a salvat

Expoziţia reuneşte un număr semnificativ de piese remarcabile, care au o valoare deosebită, ce provind din colecţiile unor importante instituţii culturale din mai multe state europene şi din afara spaţiului european: România (Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti), Franţa (Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Arheologiei Mediteraneene din Marsilia, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg), Grecia (Muzeul Arheologic din Pella), Georgia (Muzeul Naţional al Georgiei din Tbilissi) şi Maroc (Voice Gallery din Marrakech).

Muzeul Naţional de Istorie a României participă la acest proiect cu 38 de bunuri culturale din patrimoniul propriu. Un mic pandantiv eneolitic de aur descoperit la Vităneşti (jud. Teleorman), reprezintă cea mai veche formă de prelucrare a aurului prezentă în expoziţie. În egală măsură lingouri de metal nobil şi obiecte cu estetică proprie piesele din inventarele tezaurelor de la Turnu Măgurele (jud. Teleorman), Sacoşu Mare (jud. Timiş), Căuaş (jud. Satu Mare) şi Hinova (jud. Mehedinţi) surprind plasticitatea aparte a aurului, metal care, prin topiri şi remodelări repetate se poate metamorfoza într-o multitudine de forme. Element foarte stabil din punct de vedere chimic, aurul transferă o parte din durabilitatea sau perenitatea sa şi obiectelor în structura cărora este integrat. Pentru a ilustra această perspectivă simbolică din care pot fi privite obiectele din aur, a fost aleasă o brăţară dacică, polispiralică, din tezaurul de pe Muchea Cetăţii de la Sarmizegetusa-Regia (jud. Hunedoara) şi, alături de aceasta, au fost selectate câteva aplice de harnaşament din tezaurele de la Cucuteni-Băiceni (jud. Iaşi) şi Craiova (jud. Dolj) şi mai multe elemente dintr-o cunună funerară romană de la Romula-Reşca (jud. Olt).