Home » D:News » Finanţare substanţială pentru reconstruirea Castrului Roman şi a Basilicii de la Ovidiu

Finanţare substanţială pentru reconstruirea Castrului Roman şi a Basilicii de la Ovidiu

Finanţare substanţială pentru reconstruirea Castrului Roman şi a Basilicii de la Ovidiu
Publicat: 18.10.2018
Primăria oraşului Ovidiu a obţinut o finanţare europeană de aproximativ 3 milioane de euro, care va fi folosită pentru reconstruirea şi punerea în valoare a Castrului Roman din localitate, monument de însemnătate naţională, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Situl arheologic este amplasat pe malul Lacului Siutghiol – fost golf al Mării Negre, în apropierea „Insulei lui Ovidiu”, şi este compus dintr-un castru roman, o bazilică paleocreştină care se află în afara zidurilor castrului, o aşezare romană şi un apeduct roman. Acest castru a fost desemnat monument de însemnătate naţională, fiind pus pe lista monumentelor istorice, scrie Mediafax
 
Potrivit unui comunicat al Primăriei Ovidiu, proiectul „Sit arheologic Ovidiu – Conservare, reconstituire parţială şi punere în valoare pentru integrarea în circuit turistic a Castrului Roman” este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.
 
Investiţia, care se ridică la aproximativ trei milioane de euro, este împărţită în trei obiective, repsectiv Castrul roman, Bazilica romană şi lucrări conexe, care prevăd, între altele, realizarea de grupuri sanitare, alei pietonale şi parcări auto, pentru persoane cu dizabilităţi şi pentru autocare.
 
„Durata de execuţie şi implementare a proiectului este de doi ani şi jumătate de la ordinul de începere a lucrărilor. Conservarea şi restaurarea vestigiilor arheologice găsite nu vor face obiectul prezentei investiţii, există asistenţă tehnica din partea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi, în consecinţă, nu vor exista costuri suplimentare, întârzieri în execuţie sau modificări ale proiectului”, au transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, reprezentanţii Primăriei Ovidiu.
 
Castrul roman avea rolul de a proteja apeductul ce alimenta Tomisul (oraşul Constanţa de azi). Suprafaţa interioară a fortificaţiei este de 2.200 mp (55 x 40 mp) din care a fost cercetată aproximativ jumătate până în prezent. În incinta castrului a fost descoperit, în anul 1984, un depozit monetar, cu piese de pe vremea împăratului Zeno (474-491).
 
Interiorul castrului va fi amenajat o parte pentru exponate şi o parte ca zonă de amfiteatru cu gradene din beton acoperite cu lemn, va fi acoperit parţial cu o structură metalică uşoară şi va avea dotări multimedia de ultimă generaţie, scenă deschisă spre amfiteatru ce va fi folosită pentru proiecţii, evenimente culturale, ore de istorie pentru copii, etc.
 
Bazilica romană (paleocreştină) a fost construită înaintea Castrului roman, dar a fost descoperită mai târziu, aflându-se în afara zidurilor cetăţii. A fost identificată în anul 1998 şi cercetată până în anul 2003. Aici au fost descoperite amfore din ţinutul Gaza (ce erau folosite pentru a căra vin liturgic, în acele vremuri). Bazilica fost abandonată odată cu fortificaţia, în perioada anilor 580 – 600.
 
Proiectul propune realizarea la interior a unei pasarele de sticlă securizată, cu balustradă pentru o vizionare a vestigiilor, fără afectarea acestora.
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem