Sala Unirii, simbol şi ”locul de naştere” al României Mari, va fi redeschisă pentru o şedinţă omagială a Guvernului – GALERIE FOTO

Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuţie fiind de doi ani, însă autorităţile cred că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019, potrivit Mediafax.

 

Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii, de care aparţine Sala Unirii din Alba Iulia, a declarat că după ce va fi finalizată, clădirea va arăta aproximativ ca în 1922. În acel an, în Catedrala din Alba Iulia, au fost încoronaţi Regii Maria şi Ferdinand, iar după ce regele a semnat Actul de Încoronare, invitaţii s-au îndreptat spre Sala Unirii.

 

”Sala Unirii a suferit o serie de restaurări deoarece se afla într-o stare destul de precară, existau infiltraţii de apă pluvială, acoperişul prezenta găuri, pictura interioară era destul de afectată. Lucrările au început anul acesta, termenul de execuţie este de doi ani, momentan s-a reabilitat faţada, acoperişul, subsolul şi Sala Mare a Unirii. Noi am urmărit prin această restaurare să-i redăm oarecum aspectul din 1922, în sensul că am repoziţionat pe faţadă stemele mici ale României Mari, din perioada interbelică, iar pictura francezului Pierre Belle a fost restaurată la Muzeul National Brukenthal. Practic, cine intră înăuntru o să vadă altă faţă a Sălii Unirii şi am încercat să-i recreăm atmosfera din 1922”, a spus Rustoiu.

 

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegaţi din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun ”Sala Unirii”, iar câţiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.

 

 

Clădirea a fost realizată între anii 1898 şi 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. După 1948 Sala Unirii a fost distrusă, pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamaţiile au fost sparte, iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. De asemenea, din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.

 

”De anul viitor, vom avea în Sala Unirii doar ce a însemnat perioada premergătoare Marii Mari, evenimentul de la 1 Decembrie 1918, Încoronarea, care din punctul nostru de vedere este ultimul act simbolic al Unirii Transilvaniei cu România, şi apoi Serbările Unirii pentru că am avut câteva evenimente foarte importante când s-au sărbătorit 10 ani de la Marea Unire şi câteva sute de mii de oameni au fost prezenţi la Alba Iulia”, a mai spus Rustoiu.

 

Sala Unirii va fi deschisă pentru a fi vizitată doar de 1 Decembrie deoarece, fiind în proces de reabilitare, ”orice zi contează”, a explicat Rustoiu. În 29 noiembrie aici va avea loc o şedinţă omagială a Guvernului.

 

În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală.

 

Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liberă de soarta ei – naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte acum să facă uz de acest drept şi reclamă în consecinţă, şi pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile lumii…”.

 

De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916.

 

Tot în acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele şase volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, strânse de Asociaţiunea ASTRA.

 

O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas şi astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Naţională au fost prezenţi circa 100.000 de români şi un singur fotograf.

 

În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegaţiile participante la Unire au venit şi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, realizat de către Garda Naţională condusă de căpitanul Florian Medrea.

 

Imobilul Sălii Unirii se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind, până să se închidă, cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba. Intrarea fusese gratuită.

 

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale, care au venit de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

 

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

 

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

 

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.