Flora sălbatică a Transilvaniei, proiectul susţinut de Prinţul Charles, în premieră la MNAR

Expoziţia „Flori sălbatice din România. O istorie botanică”, curator Irina Neacşu, aduce în premieră în România albumul floral regal ”The Transylvania Florilegium”, un proiect iniţiat de Prinţul Charles de Wales, care documentează flora sălbatică din Transilvania, potrivit Mediafax.

• Cercetătorii au descoperit ceva neașteptat despre rechinii-taur
• Presiunea oceanică extremă hrănește viața din adâncuri într-un mod la care cercetătorii nu se așteptau

Evenimentul este organizat de Societatea Română a artiştilor Botanici şi Muzeul Naţional de Artă al României, în parteneriat cu BASF

„Există ceva magic în acest peisaj extraordinar – în dealurile lui unduitoare, pădurile, râurile şi păşunile, satele lui medievale. Şi oamenii lui“, spune Charles de Wales în prefaţa albumului.

Albumul este rezultatul unui efort de studiu de aproape 6 ani, care a adus împreună biologi botanişti şi artişti botanici din toată lumea. În total, peste 70 de artişti, designeri şi meşteşugari au fost implicaţi în producerea acestui album, care reprezintă, în acelaşi timp, un document-arhivă, păstrător al bogăţiei patrimoniului natural românesc, şi o pledoarie îndreptată înspre protejarea şi conservarea acestor comori naturale atât de firave.

„În urmă cu mai puţin de un an, ASR Prinţul de Wales ne făcea onoarea de a revizita muzeul nostru pentru o documentare asupra acuarelelor lui Amedeo Preziosi. Preocuparea Prinţului pentru arta acuarelei, tehnică pe care o practică cu multă îndemânare, dar şi pentru natură, sunt binecunoscute. Într-o fericită formulă, această expoziţie aduce laolaltă acuarela şi subiectul botanic în cele două abordări ale sale, cea morfologică, descriptivă, şi cea artistică, prin opere realizate de artişti botanici contemporani şi prin picturi ale unor importanţi artişti români din secolele XIX şi XX, precum: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. Studiul botanic a reprezentat un domeniu care a preocupat mari artişti încă din secolul al XV-lea, de la Leonardo da Vinci şi Albrecht Dürer, oferind o sursă generoasă de inspiraţie pentru compoziţiile artiştilor din toate epocile. Astăzi, ilustraţia botanică veche, cea a secolelor XVII şi XVIII, este colecţionată cu ardoare mai ales pentru pentru valenţele sale decorativ-artistice, fără ca latura şiinţifică să-şi fi pierdut din actualitate”, a declarat Liviu Constantinescu, Director General interimar al Muzeului Naţional de Artă al României.

Concepută ca un dialog între pictura florală şi ilustraţia botanică, de tip ştiinţific, expoziţia prezintă opere ale marilor pictori români, de la impresionişti, precum Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, sau Alexandru Satmari, la Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Theodor Aman, Eustaţiu Stoenescu, Samuel Mützner, până la contemporanii Alexandru Ciucurencu şi Ion Ţuculescu. Alături de picturile florale ale acestora, vizitatorii pot admira lucrări ale uneia dintre primele artiste botaniste din România, Angiolina Santocono, care a ilustrat câteva mii de reprezentări ale plantelor spontane din flora României, şi a cărei operă a pus bazele Muzeului botanic al Grădinii Botanice „D. Brandză” din Bucureşti.

Totodată, în cadrul expoziţiei se regăsesc lucrări aparţinând iniţiatoarei acestui proiect, Irina Neacşu: „Expoziţia este o introducere în arta botanică contemporană şi în valoarea acestui gen. Readucem în lumină teme florale şi de peisaj şi vorbim astfel despre un filon emotiv specific, dincolo de criterii estetice, a artiştilor din toate timpurile, care au găsit inspiraţia în subiecte legate de natură. A avea clasici ai picturii româneşti alături de artişti contemporani internaţionali este un gest de a explica subiectul florilor sălbatice din România printr-o anulare a graniţelor stilistice, şi mai degrabă printr-o conectare la structura profundă a subiectului în sine. De altfel, această expoziţie este iniţiată în urma observării unui interes crescând în România pentru arta botanică şi pentru subiecte florale, pentru acest mecanism al unei picturi «slow», care deconectează, provoacă introspecţie şi readuce în interes frumuseţea detaliului. Mai departe, Societatea română a artiştilor botanici încurajează acest demers de descoperire, asumare şi sprijinire a artei botanice şi a artiştilor botanici români.”

”De 20 de ani, Alteţa Sa Prinţul Charles ne spune că peisajul din Transilvania este unic. La fel cum au făcut-o şi marii maeştri ai picturii româneşti prin peisajele şi florile pictate. Regăsim în acestă expoziţie unicitate semnată de unii dintre cei mai importanţi artişti români, lucrări dedicate peisajului şi florei Transilvaniei, teme atât de iubite de artiştii români, inclusiv cei contemporani ca Irina Neacşu”, a declarat Ioana Ciocan, vicepreşedinte Uniunea Artiştilor Plastici din România.

La vernisajul expoziţiei este anunţată prezenţa lui John Akeroyd, botanistul Prinţului Charles de Wales şi coordonatorul proiectului Transylvania Florilegium, Lady Henrietta Pearson, cofondatoare a editurii Addison Publications, care a imprimat albumul The Transylvania Florilegium, Laura Silburn, artistă ale cărei acuarele sunt incluse în albumul floral, dar şi Paulina Anastasiu, directoarea Gradinii Botanice din Bucureşti.

Expoziţia Flori sălbatice din România. O istorie botanică marchează, totodată, şi lansarea oficială a Societăţii Române a Artiştilor Botanici, fondată în noiembrie 2018 la iniţiativa Irinei Neacşu, designer şi artist botanic, cu scopul promovării şi susţinerii artei botanice în România.