Cercetătorii mizează pe microbi pentru a revoluţiona industria alimentară şi agricultura

Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP şi Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care se proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie, scrie Financial Times. Este una dintre companiile care folosesc puterea unor microbi, precum bacterii, alge şi ciuperci, pentru a hrăni populaţia în creştere şi a da un impuls agriculturii, notează Mediafax.

Un alt exemplu în acest sens este Sustainable Bioproducts, un start-up cu sediul în Chicago, SUA, care încearcă să obţină proteine comestibile din extremofile – organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină suma de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, şi Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 – 18 luni.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

„Este vorba despre un microb foarte eficient provenind dintr-un mediu steril”, a declarat Thomas Jonas, şeful Sustainable Bioproducts.

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp rata de productivitate.

„Lumea, nu numai comunitatea ştiinţifică, înţelege din ce în ce mai bine că microbii sunt o parte esenţială şi integrată oricărui organism viu”, a spus Mike Miille, şef al Joyn, o companie care dezvoltă microbi modificaţi genetic pentru a înlocui fertilizatorii.

Cu ajutorul unor tehnici avansate la îndemână, precum secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele start-up-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

Temerile legate de mediu stimulează domeniul dezvoltării microbilor ca surse de proteine şi alimentare. Înlocuitorii pentru carne din plante, obţinuţi din proteine produse din ingrediente precum boabe de soia şi leguminoase, sunt deja cunoscuţi. Dar, în prezent, companiile se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Hrănirea populaţiei în creştere cu resurse în scădere este o problemă din ce în ce mai mare, este de părere Jonas, care se întreabă dacă, în viitor, sursele de proteine vor fi suficiente.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare se numără MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alţi fungi, în ingrediente pentru alimente.

Microbii sunt o variantă luată în calcul şi din cauza temerilor în creştere privind impactul folosirii excesive a substanţelor chimice sintetice asupra mediului. Pesticidele, fungicidele şi fertilizatorii folosite în agricultura intensivă sunt responsabile pentru reducerea fertilităţii solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt la nivel larg acceptate drept cauză pentru „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

„Vrem să obţinem produse pe cale biologică, nu din petrol sau combustibili fosili”, a spus Sarah Bloch, cercetător la Pivot, o companie care produce fertilizatori din microbi, ce pot contribui la reducerea gazelor cu efect de seră şi a cantităţilor de substanţe chimice deversate în ape.

Investiţiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Noul interes pentru microorganisme utile pentru agricultură vine pe fondul unei creşteri a utilizării gazelor de şist în SUA, ceea ce a redus cererea pentru biocombustibili, motiv pentru care cercetătorii s-au orientat spre alte domenii. În mod tradiţional s-au îndreptat spre domeniul farmaceutic, dar unii au ales sectorul agricol şi al producţiei de alimente.

Totuşi, folosirea microorganismelor în acest mod implică şi dificultăţi, precum costuri de producţie mai mari şi o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse şi tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri, care, în trecut, au fost dezamăgiţi de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Microbii din sol şi plante tind să necesite condiţii şi zone specifice. Descoperirea unor microbi „universali” necesită timp, la fel şi colectarea datelor care să convingă fermierii că un produs de acest tip va avea eficacitatea unuia sintetic echivalent, spun experţii în agricultură. Este valabil şi pentru timpul necesar lansării produselor pe piaţă.

Totuşi, agricultura şi industriile alimentare se confruntă cu un număr în creştere de investitori, precum şi cu presiuni venite din partea consumatorilor şi a autorităţilor de a reduce impactul asupra mediului.