Descoperirile din ultimii ani au schimbat modul în care privim evoluţia speciei noastre

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă care studiază evoluţia speciei noastre şi a celor cu care suntem înrudiţi au avut foarte mult de lucru şi, pe baza fosilelor şi a urmelor materiale, au rescris modul în care era înţeles trecutul speciei noastre, notează Science Alert. 

Oamenii de ştiinţă erau de accord, pe baza fosilelor descoperite, că Homo sapiens a evoluat în urmă cu 200.000 de ani în estul Africii şi că a rămas acolo pentru o perioadă de 140.000 de ani. Oamenii care au părăsit Africa în urmă cu 60.000 reuşind în timp să preia teritoriile ocupate de alte specii umane. Totuşi, descoperirile din ultimii ani au condus la concluzia că această cronologie nu respectă realitatea. 

Fosilele descoperite în Maroc în anul 2017 şi care, conform analizelor, aveau în jur de 315.000 de ani erau mai vechi cu aproape 100.000 de ani faţă de fosilele umane considerate a fi cele mai vechi. Acestea au fost identificate în Etiopia. De asemenea, teoriile mai vechi sugerau că Homo sapiens avea un areal specific în care a evoluat, dar fosilele descoperite pe întreg continentul arată că strămoşii noştri au locuit pe întreg continentul african. 

Arealul extins în care au fost identificate aceste fosile extrem de vechi a dus la formularea unei noi teorii care spune că strămoşii noştri au evoluat pe întreg continentul african, ulterior, diferitele grupuri devenind similare. Cercetătorii sunt de părere că aceste grupuri nu arătau la fel la început, dar, din punct de vedere genetic, acestea erau îndeajuns de asemănătoare pentru a putea fi considerate ca parte a aceleeaşi specii. Trebuie precizat faptul că un studiu din octombrie 2019 a ajuns la concluzia că fiecare persoană care trăieşte în prezent este descendenta unei singure femei care a trăit în urmă cu 200.000 de ani în Botswana.

În utlimii ai, cercetătorii au aflat mult mai multe detalii şi despre speciile umane alături de care Homo sapiens a trăit. Astfel, în 2010, cercetătorii au realizat prima secvenţiere gentică completă a unui genom de Homo neanderthalensis, analiza acestuia a dus la apariţia unor noi teorii legate de interacţiunile dintre diferite specii umane. Mai exact, îniţial se credea că strămoşii noştri şi-au eliminat fizic competiţia, dar, după cum arată analizele genetice, de-a lungul timpului au existat uniuni între indivizi din diferite specii, o parte din ADN-ul speciilor umane dispărute fiind transmis până în prezent.

Citeşte şi:

Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani