Home » Istorie » Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani

Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani

Publicat: 04.11.2017
Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani
Conform standardelor din Paleolitic, membrii grupului Homo neanderthalensis erau printre cei mai evoluaţi. Această specie străveche de hominizi a existat în majoritatea zonelor din Europa şi părţi ale Asiei, timp de peste 300.000 ani, timp în care au confecţionat unelte, bijuterii şi creaţii impresionante în interiorul peşterilor. Însă, într-un anumit moment au apărut Homo sapiens, iar Neanderthalienii au dispărut.

Timp de zeci de ani, cercetătorii au susţinut ipoteza pentru a explica modul în care omul modern a dus la dispariţia Homo neanderthalensis. Washington Post notează că ar fi putut fi vorba de genele precare ale speciei sau de schimbările climatice. 

”Este ca şi cum toată lumea ar căuta o explicaţie pentru modul în care o specie a ajutat la extincţia alteia,” a declarat Oren Kolodny, biolog din cadrul Universităţii Stanford. 

În cadrul unei lucrări publicate în jurnalul Nature Communications, Kolodny şi colegul său Marc Feldman au testat o ipoteză de bază. Dispariţia Neanderthalieniilor fiind o consecinţă simplă a schimbării dinamicii populaţiei. Neanderthalienii au apărut iniţial în Europa în urmă cu 400.000 de ani. După ce au evoluat în Africa, din punct de vedere anatomic, oamenii moderni au ajuns în Europa. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, în urmă cu 51.000 de ani, respectiv 39.000 de ani, pe când Homo neanderthalensis şi Homo sapiens au populat aceleaşi teritorii. Însă, la sfârşitul erei a rămas o singură specie. 

Schimbarea rapidă i-a făcut pe cercetători să ia în considerare faptul că oamenii moderni au deţinut anumite avantaje selective. Iniţial Kolodny a fost interesat de calcularea mărimii acestui avantaj. Pentru a realiza acest lucru a stabilit ceea ce este cunoscută ca ”ipoteza nulă”. ”Este cel mai simplu model pe care putem construi fără să ne asumăm ipoteze greu de dovedit, precum selecţia sau schimbările climatice,” a explicat Kolodny. 

Prin utilizarea cercetărilor deja cunoscute cu privire la numărul populaţiei, migraţia şi modul în care a funcţionat ecologia, Kolodny şi Feldman au construit un model computerizat simpu care simulează interacţiunea dintre Neanderthalieni şi Homo sapiens în perioada Paleoliticului. La începutul simulării, Europa este locuită doar de grupuri de Neanderthalieni. Din când în când grupuri de oameni moderni migrează din Africa către Europa. Niciunul dintre grupuri neavând un avantaj din perspectiva selecţiei, Kolodny ştia că la sfârşitul simulării un grup trebuia să dispară. 

Conform biologului, acesta este un principiu de bază al ecologiei. Două specii nu pot ocupa aceeaşi zonă în aceeaşi perioadă. Cei doi specialişti au redat simularea de mai multe ori, schimbând valori ale variabilelor. Însă în majoritatea cazurilor sub influenţa unei game largi de parametri, simularea s-a încheiat cu moartea Neanderthalienilor în aproximativ 12.000 de ani. Rezultatul sugerează că aceştia nu au putut face faţă fluxului continuu de migraţii din Africa. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Astronomii au găsit 25 de semnale radio rapide extrem de puternice care se tot repetă
Astronomii au găsit 25 de semnale radio rapide extrem de puternice care se tot repetă
Isaac Asimov, autorul de SF care a influențat „Războiul Stelelor”. „Din păcate, oamenii cred prea puţin în coincidenţe”
Isaac Asimov, autorul de SF care a influențat „Războiul Stelelor”. „Din păcate, oamenii cred prea puţin în coincidenţe”
Câți bani pierde Marea Britanie anual în urma Brexitului?
Câți bani pierde Marea Britanie anual în urma Brexitului?
Un bărbat din Italia a umplut un cartier cu afișe cu fosta soție și presupușii amanți
Un bărbat din Italia a umplut un cartier cu afișe cu fosta soție și presupușii amanți
Cinci artiști contemporani reinventează Brașovul
Cinci artiști contemporani reinventează Brașovul
Echipa care a dezvoltat Telescopul Spațial James Webb al NASA va primi un premiu de top
Echipa care a dezvoltat Telescopul Spațial James Webb al NASA va primi un premiu de top
Un virus potențial periculos infectează balenele și delfinii din Pacific
Un virus potențial periculos infectează balenele și delfinii din Pacific
Dezbateri aprinse la Hollywood după o nominalizare neobișnuită la Premiile Oscar
Dezbateri aprinse la Hollywood după o nominalizare neobișnuită la Premiile Oscar
Care sunt cele mai întâlnite etnii în România? Rezultate de la recensământ
Care sunt cele mai întâlnite etnii în România? Rezultate de la recensământ
Unde va depozita NASA mostrele de pe Marte care ar putea conține viață extraterestră?
Unde va depozita NASA mostrele de pe Marte care ar putea conține viață extraterestră?
Eclipsele de raze gamma au fost observate pentru prima dată
Eclipsele de raze gamma au fost observate pentru prima dată
Cristalul creat de trăsnet are o formă rar întâlnită în natură
Cristalul creat de trăsnet are o formă rar întâlnită în natură
Delfinii au ajuns să „țipe” pentru a face față poluării fonice cauzate de om
Delfinii au ajuns să „țipe” pentru a face față poluării fonice cauzate de om
O femeie aristocrată din secolul al XVII-lea își lega dinții cu sârmă de aur, au descoperit cercetătorii
O femeie aristocrată din secolul al XVII-lea își lega dinții cu sârmă de aur, au descoperit cercetătorii
Temperatura corpului uman scade constant de 160 de ani. Ce ar putea fi de vină?
Temperatura corpului uman scade constant de 160 de ani. Ce ar putea fi de vină?
Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel
Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel
Pielea umană artificială deschide calea către o nouă terapie împotriva cancerului de piele
Pielea umană artificială deschide calea către o nouă terapie împotriva cancerului de piele
Un studiu confirmă că ambalajul laptelui influențează aroma acestuia
Un studiu confirmă că ambalajul laptelui influențează aroma acestuia