Home » Istorie » Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani

Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani

Neanderthalienii nu au fost ucişi de inteligenţa omului modern. Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 51.000 de ani
Publicat: 04.11.2017
Conform standardelor din Paleolitic, membrii grupului Homo neanderthalensis erau printre cei mai evoluaţi. Această specie străveche de hominizi a existat în majoritatea zonelor din Europa şi părţi ale Asiei, timp de peste 300.000 ani, timp în care au confecţionat unelte, bijuterii şi creaţii impresionante în interiorul peşterilor. Însă, într-un anumit moment au apărut Homo sapiens, iar Neanderthalienii au dispărut.

Timp de zeci de ani, cercetătorii au susţinut ipoteza pentru a explica modul în care omul modern a dus la dispariţia Homo neanderthalensis. Washington Post notează că ar fi putut fi vorba de genele precare ale speciei sau de schimbările climatice. 

”Este ca şi cum toată lumea ar căuta o explicaţie pentru modul în care o specie a ajutat la extincţia alteia,” a declarat Oren Kolodny, biolog din cadrul Universităţii Stanford. 

În cadrul unei lucrări publicate în jurnalul Nature Communications, Kolodny şi colegul său Marc Feldman au testat o ipoteză de bază. Dispariţia Neanderthalieniilor fiind o consecinţă simplă a schimbării dinamicii populaţiei. Neanderthalienii au apărut iniţial în Europa în urmă cu 400.000 de ani. După ce au evoluat în Africa, din punct de vedere anatomic, oamenii moderni au ajuns în Europa. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, în urmă cu 51.000 de ani, respectiv 39.000 de ani, pe când Homo neanderthalensis şi Homo sapiens au populat aceleaşi teritorii. Însă, la sfârşitul erei a rămas o singură specie. 

Schimbarea rapidă i-a făcut pe cercetători să ia în considerare faptul că oamenii moderni au deţinut anumite avantaje selective. Iniţial Kolodny a fost interesat de calcularea mărimii acestui avantaj. Pentru a realiza acest lucru a stabilit ceea ce este cunoscută ca ”ipoteza nulă”. ”Este cel mai simplu model pe care putem construi fără să ne asumăm ipoteze greu de dovedit, precum selecţia sau schimbările climatice,” a explicat Kolodny. 

Prin utilizarea cercetărilor deja cunoscute cu privire la numărul populaţiei, migraţia şi modul în care a funcţionat ecologia, Kolodny şi Feldman au construit un model computerizat simpu care simulează interacţiunea dintre Neanderthalieni şi Homo sapiens în perioada Paleoliticului. La începutul simulării, Europa este locuită doar de grupuri de Neanderthalieni. Din când în când grupuri de oameni moderni migrează din Africa către Europa. Niciunul dintre grupuri neavând un avantaj din perspectiva selecţiei, Kolodny ştia că la sfârşitul simulării un grup trebuia să dispară. 

Conform biologului, acesta este un principiu de bază al ecologiei. Două specii nu pot ocupa aceeaşi zonă în aceeaşi perioadă. Cei doi specialişti au redat simularea de mai multe ori, schimbând valori ale variabilelor. Însă în majoritatea cazurilor sub influenţa unei game largi de parametri, simularea s-a încheiat cu moartea Neanderthalienilor în aproximativ 12.000 de ani. Rezultatul sugerează că aceştia nu au putut face faţă fluxului continuu de migraţii din Africa. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Gandalf nu este un vrăjitor, ci o stea care ascunde ceva magic
Gandalf nu este un vrăjitor, ci o stea care ascunde ceva magic
Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Care mai este starea democrației la nivel global?
Care mai este starea democrației la nivel global?
Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?
Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?