Arctica este afectată în mod disproporţionat de încălzirea globală

Încălzirea globală afectează în mod disproporţionat diferite regiuni de pe glob; în unele cazuri, schimbările legate de precipitaţii şi temperaturi pot fi observate prin studierea datelor de-a lungul anilor sau chiar deceniilor, în timp ce în alte cazuri, pe care le-am putea considera mai extreme, schimbarea climei ia forme mai evidente: fenomene meteo extreme şi/sau mai dese. 

Oamenii de ştiinţă au observat acest efect disporporţionat şi în cazul Arcticii prin studierea datelor din intervalul 1955-2015, iar rezultatele acestora sunt îngrijorătoare. Mai exact, regiunile arctice se încălzesc de două ori mai mult în comparaţie cu media globală, acest fenomen, cunoscut sub numele de amplificare arctică, conduce către o pierdere a calotelor glaciale într-un ritm accelerat, notează Nature.

• De ce șerpii evoluează mereu în canibali?
• Eucaliptul curcubeu: arborele cu scoarță multicoloră care pare pictat manual

Ce s-ar putea afla la baza acestei amplificări arctice? Mark England, climatolog al Institutului de Oceanografie din La Jolla, California, Statele Unite ale Americi şi co-autor al unui studiu pe această temă, este de părere că clorofluorocarburile, substanţele care subţiază stratul de ozon, joacă un rol important în acest fenomen. Acesta explică faptul că majoritatea studiilor se concentrează pe efectul acestora asupra ozonului, deşi este un lucru dovedit că aceste gaze pot încălzi atmosfera mult eficient în comparaţie cu dioxidul de carbon. Dr. England argumentează că studiul acesta la care a colaborat „reformulează o parte a dezbaterilor, oferindu-le o bază globală”. 

Pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă în Arctica, cercetătorii au rulat o serie de simulări ale unui scenari cu diferite emisii de clorofluorocarburi şi efectul acestora asupra climei. Atunci când doar dioxidul de carbon a reprezentat „forţa” principală din spatele schimbărilor climatice, temperatura din regiunile arctice a crescut cu 0,82 grade Celsius. În cazurile în care clorofluorocarburile au fost incluse, simulările au arătat o creştere îngrijorătoare a temperaturilor medii cu 1,59 grade Celsius. Prin corelarea poziţiei concentraţiilor acestor substanţe, oamenii de ştiinţă au putut demonstra că încălzirea climei poate fi asociată direct cu emisile de clorofluorocarburi şi nu indirect, prin subţierea stratului de ozon.

În ciuda rezultatelor produse de către acest model climatic, unii cercetători iau în considerare faptul că metodologia folosită ar putea să nu ofere cele mai precise răspunsuri legate de situaţia din Arctica. Una dintre vocile care susţin asta este Susan Strahan, expertă în atmosferă a Centrului Goddard al NASA, explică faptul că concluziile studiului sunt intersante, dar că cercetătorii implicaţi trebuie să ofere şi o serie de dovezi fizice clare.

Studiul a fost publicat în Nature Climate Change.

Citeşte şi:

Apele arctice – mai calde decât au fost vreodată în ultimele două milenii

Topirea calotei glaciare eliberează în atmosferă deşeuri nucleare, substanţe şi maladii periculoase