Ruinele de la Cernobîl ar putea fi incluse în curând în patrimoniul mondial UNESCO

Un strat subțire de zăpadă se depune în timp ce un grup de turiști echipați cu măsurătoare Geiger se plimbă prin Prîpeat, orașul fantomă din Ucraina, înghețat în timp în urma celui mai grav accident nuclear din istoria omenirii.

După mai bine de trei decenii de când dezastrul nuclear de la Cernobîl a forțat evacuarea a mii de oameni, turiștii continuă să viziteze aceste ruine. Tocmai de aceea, autoritățile ucrainene încearcă să obțină un statul oficial de la UNESCO.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

„Zona de excludere de la Cernobîl este deja un obiectiv turistic cunoscut. Însă, nu are niciun statut oficial”, a explicat ghidul Maksym Polivko.

Guvernul țării a demarat o inițiatică pentru ca zona să fie inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, alături de alte monumente celebre precum Taj Mahal din India sau Stonehenge din Marea Britanie.

Zona nu va mai putea fi locuită pentru încă 24.000 de ani

Oficialii speră ca recunoașterea din partea agenției culturale a Națiunilor Unite va ajuta reputația obiectivului turistic și va contribuit la eforturile de conservare a clădirilor deteriorate din zonă.

Explozia din reactorul 4 de la centrala nucleară a avut loc în aprilie 1986 și a contaminat regiuni vaste din Ucraina și Belarus. Zona de excludere este aproape la fel de mare ca Luxemburg.

Cernobîl, un paradis neașteptat pentru sălbăticiuni

Autoritățile ucrainene au spus că zona nu va mai putea fi locuită pentru încă 24.000 de ani. Însă, între timp, a devenit un paradis neașteptat pentru viața sălbatică, cerbii și căprioarele putând fi observate cutreierând pădurile din apropiere. Zeci de sate și orașe populate de sute de mii de oameni au rămas abandonate după catastrofa nucleară. Totuși, mai multe de 100 de vârstnici încă mai locuiesc în zonă, în ciuda radiațiilor periculoase.

În Prîpeat, orașul fantomă aflat la câțiva kilometri de centrala nucleară, camerele din blocurile rezidențiale sunt încă pline cu obiectele ce au aparținut cândva foștilor locatari.

Polivko a spus că speră ca noul statut să încurajeze oficialii să acționeze într-un mod mai „responsabil” pentru a păstra infrastructura sovietică din jurul centralei, potrivit Science Alert.

Un număr record de turiști la Cernobîl, după succesul serialului din 2019

Sentimentul este împărtășit și de Oleksandr Tkachenko, ministrul de Cultură al Ucrainei, care a descris numărul recent de turiști drept dovadă a importanței zonei „nu doar pentru ucraineni, dar și pentru întreaga omenire”.

Un număr record de 124.000 de turiști au ajuns aici anul trecut, inclusiv 100.000 de cetățeni străini în urma popularității înregistrate de serialul de televiziune „Chernobyl”, lansat în 2019.

Tkachenko a spus că obținerea unui statut de la UNESCO ar promova zona de excludere ca „un loc de amintire” care ar putea fi un avertisment împotriva altor dezastre nucleare. „Zona ar trebui să fie deschisă pentru vizitatori, însă nu ar trebui să fie doar o destinație turistică”, a precizat Tkachenko.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nivelurile de radiații de la Cernobîl sunt încă dăunătoare

Fungii de la Cernobîl ar putea să îi protejeze pe astronauți de radiațiile cosmice

Incendiul de la Cernobîl ar fi pornit de la un bărbat care voia să ”se distreze”

Radioactivitatea la Cernobîl, de 16 ori mai mare în urma incendiului de proporţii din pădurea din apropierea fostei centrale nucleare